Nivelul de apă de pe Dunărea a ajuns la valori extrem de scăzute, fiind sub jumătatea mediei multianuale calculate pentru luna septembrie. Situația este monitorizată cu atenție de autorități, deoarece prognozele hidrologice indică faptul că debitul fluviului va continua să scadă până la finalul lunii septembrie. Această evoluție negativă afectează nu doar teritoriul României, ci este vizibilă și în toate celelalte țări riverane pe care le traversează cursul de apă.
Conform datelor furnizate de oficialii Apele Române Jiu, debitul înregistrat la Baziaș este în prezent de 1.600 mc/s. Această valoare este cu aproximativ 58% mai mică decât media multianuală pentru această perioadă a anului, care este de 3.800 mc/s. Situația pare să se înrăutățească în perioada următoare, deoarece prognoza realizată de INHGA-CNPH indică o nouă scădere a debitului, care ar putea ajunge la aproximativ 1.350 mc/s până la data de 30 septembrie.
Monitorizarea debitelor se extinde și asupra zonelor Porțile de Fier, unde cifrele reflectă aceeași tendință de scădere. La Porțile de Fier 1, debitul defluent înregistrat la ora 06:00 a fost de 905 mc/s, în timp ce la Porțile de Fier 2 valoarea a fost de 1.532 mc/s. În ceea ce privește debitul afluent prognozat la Baziaș pentru astăzi, acesta este estimat la 1.550 mc/s, subliniind continuitatea perioadei cu resurse de apă limitate.
Scăderea nivelului fluviului este resimțită intens și în alte state, precum Serbia sau Bulgaria. În Serbia, la stațiile Novi Sad și Bezdan, debitele au fost de aproximativ 1.100 mc/s, respectiv circa 860 mc/s. În Bulgaria, valorile raportate de la diversele stații de măsurare au oscilat în intervalul cuprins între 1.400 și 1.570 mc/s. Această stare de fapt demonstrează că criza debitului este o problemă regională, afectând întregul bazin hidrografic al Dunării.
Impactul acestor cifre scăzute depășește simpla monitorizare statistică, având consecințe directe asupra unor sectoare vitale. Reprezentanții Apele Române Jiu au explicat faptul că nivelurile scăzute ale Dunărei afectează navigația, transportul, ecosistemele naturale, precum și alimentarea cu apă și gestionarea resurselor de apă. Din acest motiv, deciziile privind gospodărirea resurselor de apă sunt adaptate permanent în funcție de datele din teren, pentru a gestiona riscurile aduse de acest deficit hidrologic.
Această perioadă de secetă și debit scăzut are și efecte asupra infrastructurii energetice din regiune. Din cauza nivelului scăzut al fluviului, Centrala Cernavodă este oprită încă din perioada verii. Monitorizarea constantă a debitelor rămâne esențială pentru a preveni blocaje majore în transportul fluvial și pentru a proteja stabilitatea ecosistemelor din zona Dunărei.