Locuitorii din Cernavodă se confruntă cu o situație critică, riscând să rămână fără căldură înainte de începerea sezonului rece. Principala sursă de energie termică a orașului, centrala nucleară, a fost oprită deoarece nivelul apei din Dunăre a atins un prag extrem de scăzut. Această problemă afectează direct comunitatea, care acum trebuie să improvizeze pentru a îndeplini nevoile de bază.
În Cernavodă, nivelul apei din Dunăre se află la doar trei centimetri de pragul critic, fapt ce complică semnificativ reluarea funcționării instalațiilor. Localnicii au declarat că sunt nevoiți să folosească calorifere electrice și să încălzească apa pe aragaz pentru a se putea spăla. Situația este atât de gravă încât cetățenii au lansat o petiție online adresată Guvernului pentru a solicita soluții urgente.
Problemele de aprovizionare afectează și spitalul din Cernavodă, unde personalul medical și pacienții resimt lipsa apei calde. În lipsa unei alternative de încălzire, personalul este obligat să utilizeze aparatele de aer condiționat pentru a menține o temperatură acceptabilă în spații. Medicii avertizează că lipsa căldurii poate agrava starea pacienților care vin la spital deja bolnavi și fragili.
În paralel, în Iași, aproximativ 22.000 de apartamente au rămas fără apă caldă în urma unui incendiu survenit la CET. Flăcările au cuprins un transformator electric și au afectat o hală industrială pe o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați. Aproximativ un sfert dintre locuințele din municipiu sunt afectate de această avarie, iar școlile din zonă resimt și lipsa căldurii.
Spre deosebire de situația din Cernavodă, spitalele din Iași dispun de generatoare care pot asigura alimentarea cu energie electrică în caz de urgență. Totuși, echipele tehnice nu au stabilit încă un termen clar pentru reluarea furnizării agentului termic către locuințe. Autoritățile locale și tehnicienii lucrează în prezent la identificarea unor soluții pentru repornirea sistemelor de termoficare afectate.
Gestionarea resurselor de apă și a infrastructurii energetice rămâne un subiect sensibil în România, având în vedere impactul direct asupra populației. În perioadele de secetă, debitul scăzut al râurilor mari precum Dunărea poate pune sub presiune sistemele de răcire ale marilor centrale energetice. Acest lucru obligă autoritățile să monitorizeze constant nivelurile de apă pentru a preveni întreruperile masive de furnizare a utilităților.