Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a dezvăluit că fiul său, un elev în clasa a II-a, urmează într-o clasă care are în prezent 30 de elevi. Această cifră a fost comunicată de către ministru prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, cu ocazia încebului noului an școlar. Afirmația sa pune în evidență o situație care depășește limitele stabilite de legislația actuală din sistemul de învățământ român.
Conform reglementărilor în vigoare, numărul de elevi într-o clasă de învățământ primar este limitat la maximum 24 de persoane. În anumite situații excepționale, acest număr poate fi suplimentat cu încă patru elevi, însă acest lucru necesită aprobarea inspectoratului școlar și o justificare din partea conducerii unității de învățământ. În cazul menționat de Mihai Dimian, clasa de a doua cupră și un elev transferat, ajungând la un total de 30 de copii.
Expertul în politici de educație, Marian Staș, explică faptul că dimensiunea claselor variază enorm între diverse sisteme internaționale. De exemplu, în Estonia, plafonul pentru clasele I-IX este de 24 de elevi, însă media este de aproximativ 18,4. În Franța, pentru primii doi ani de școală, limita este tot de 24 de elevi, în timp ce în China, standardul oficial pentru primar este de maximum 45 de elevi, cu o medie de 39 de elevi.
Analizând performanța sistemelor educaționale, Marian Staș subliniază că numărul de elevi nu este singurul indicator al calității. În comparație cu rezultatele PISA 2022, România a obținut 428 de puncte în matematică, citire și științe, un rezultat inferior multor alte țări. De exemplu, Singapore a înregistrat 575 de puncte la matematică, iar Coreea de Sud a obținut 527 de puncte în aceeași materie, deși aceste țări au efective de elevi mai mari.
Comparativ, în România, raportul dintre numărul de elevi și numărul de profesori este de aproximativ 18,3 la un profesor în învățământul primar. Marian Staș menționează că dimensiunea clasei nu este un indicator suficient pentru a explica performanța unui sistem. El argumentează că investiția decisivă trebuie să se îndrepte către calitatea procesului de învățare, nu doar către reducerea numărului de elevi, menționând importanța calității profesorilor și a metodelor de predare.
Situația școlară din România a fost în atenția publicului și în alte contexte recente, precum în cazul în care o școală din Bacău a fost vizată de suspiciuni de toxiinfecție. În acea situație, 26 de elevi au prezentat simptome, iar firma de catering implicată a fost amendată cu 65.000 de lei. Aceste evenimente subliniază importanța monitorizării atentă a condițiilor din mediul școlar, atât de la nivel de sănătate, cât și de organizare.