Primarul general Ciprian Ciucu a declarat că Bucureștiul va parcurge un proces de transformare amplă care va dura aproximativ 10 ani. Edilul a explicat că șantierele care afectează în prezent orașul reprezintă doar prima etapă a acestui plan pe termen lung. Conform viziunii sale, lucrările majore de infrastructură trebuie finalizate înainte ca administrația să poată trece la regenerarea spațiilor publice și la modernizarea principalelor zone centrale ale Capitalei.
Strategia propusă de Ciprian Ciucu pune accent pe rezolvarea problemelor de utilități înainte de orice reamenajare estetică. Prima etapă vizează proiectele grele de infrastructură, cum ar fi liniile de tramvai, rețelele de termoficare, precum și sistemele de apă și canalizare. Abia după ce aceste intervenții fundamentale vor fi încheiate, administrația municipală își va putea muta atenția către regenerarea urbană și regândirea totală a principalelor zone urbane.
În cadrul acestui proces de transformare, Ciprian Ciucu a indicat mai multe zone centrale care vor beneficia de reamenajări. Printre locurile vizate se numără Bulevardul Magheru și zonele adiacente, Piața Amzei, Grădina Icoanei, zona Palatului Regal, Piața Rosetti și Bulevardul Regina Elisabeta. Obiectivul este de a crea mai mult spațiu verde, o circulație mai puțin agresivă și zone care să încurajeze mersul pe jos și accesul la instituții culturale sau restaurante.
Complexitatea proiectelor este motivul pentru care procesul va dura un deceniu, conform declarațiilor primarului. Etapele de studii, organizarea concursurilor de soluții, obținerea avizelor, proiectarea și execuția propriu-zisă pot întinde un singur proiect pe parcursul mai multor ani. De exemplu, pentru axa Magheru-Bălcescu, municipalitatea pregătește un concurs de soluții, iar execuția ar putea dura aproximativ 2-3 ani după etapele de pregătire.
În zona Palatului Regal, intenția este de a realiza o demineralizare și de a crește suprafețele verzi pentru pietoni. Ciprian Ciucu a menționat că proiectele aflate în pregătire vor trece prin dezbateri publice înainte de implementare. El a comparat situația actuală cu orașe precum Roma sau Paris, subliniind că orice oraș mare a trecut prin perioade lungi de șantiere pentru a ajunge la starea de dezvoltare actuală.
Situația șantierelor din București este deja vizibilă, municipalitatea raportând la începutul lunii septembrie un număr de 63 de șantiere deschise în oraș. Dintre acestea, 35 de lucrări afectează direct traficul rutier. Această volumă de activitate reflectă necesitatea intervențiilor urgente asupra rețelelor de transport și a sistemului de termoficare, elemente esențiale pentru funcționarea orașului înainte de orice proiect de regenerare urbană.