Noile cercetări științifice sugerează că planeta s-ar putea încălzi mult mai rapid decât se estimase anterior, din cauza interacțiunii dintre aerosoli, nori și oceane. Factorul principal rămâne emisia de gaze cu efect de seră, însă reducerea poluării cu sulf a eliminat o parte din efectul de răcire care masca parțial încălzirea globală. Această schimbare în compoziția atmosferei ar putea duce la o creștere a temperaturilor mult mai pronunțată decât prognozele actuale.
Poluarea cu sulf, generată de arderea combustibililor fosili, produce particule minuscule care reflectă lumina solară în spațiu. Aceste aerosoli de sulfat nu doar că reflectă radiația, dar influențează și formarea norilor, făcându-le mai luminoase și mai persistente. În timp ce dioxidul de carbon rămâne în atmosferă secole, aerosolii dispar în câteva zile sau săptămâni, ceea ce înseamnă că efectul lor de răcire dispare aproape imediat odată cu curățarea aerului.
O parte din accelerarea încălzirii este atribuită faptului că emisiile de sulf sunt în scădere datorită politicilor de protecție a aerului. În Europa, acest proces a contribuit semnificativ la creșterea temperaturilor de la anul 1980 în unele regiuni. Profesorul Piers Forster estimează că scăderea poluării cu aerosoli contribuie cu aproximativ 0,05-0,1 °C la încălzire pe deceniu, deși gazele cu efect de seră rămân factorul dominant, contribuind cu aproximativ 0,2 °C pe deceniu.
Pe lângă aerosoli, schimbările în structura norilor joși joacă un rol crucial în procesul de încălzire. Pe măsură ce oceanele se încălzesc, acoperirea cu nori joși poate scădea, permițând luminii solare să ajungă direct la suprafața apei. Acest fenomen creează un efect de retroacțiune, deoarece o suprafață de ocean mai caldă și mai puțin acoperită de nori absoarbe și mai multă energie, accelerând astfel procesul de încălzire globală.
Analizele echipei condusă de Reto Knutti de la ETH Zurich indică faptul că modelele care prezic o încălzire mai accentuată sunt cele mai precise. Studiile sugerează că aceleași emisii de gaze ar putea produce o încălzire cu aproximativ 25% mai mare decât se estima anterior. Dacă aceste date se confirmă, traiectoria actuală de emisii ar putea duce la o creștere a temperaturii de aproximativ 3,5 °C până la finalul acestui secol.
În contextul schimbărilor climatice, observațiile recente indică o tendință de încălzire accelerată a oceanelor. Organizația Meteorologică Mondială a raportat că, în ultimele două decenii, temperaturile oceanice au crescut de peste două ori mai rapid decât în perioada 1960-2005. Această evoluție confirmă faptul că sistemele naturale, precum oceanele și norii, reacționează la schimbările de energie, influențând direct ritmul de încălzire al întregii planete.