Centura Comarnic a fost deschisă astăzi la ora 14:00, după aproape trei ani de lucrări desfășurate pe acest segment. Șoseaua, care are o lungime de aproape 6 kilometri, are scopul de a prelua o parte din traficul de pe DN1, drumul unde se produc ambuteiaje zilnice în dreptul stațiunilor montane. Investiția a fost influențată de costuri suplimentare, după ce suma inițială de 340 de milioane de lei a fost crescută în anul 2025 cu aproximativ 130 de milioane de lei.
Această creștere a bugetului a fost cauzată de modificări de traseu și de apariția unor surpări de teren în timpul execuției lucrărilor. Deși autoritățile prezintă proiectul ca pe o investiție esențială pentru fluidizarea circulației către zona montană din județul Prahova, specialiștii sunt sceptici. Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructură, susține că noua centură este doar o alternativă și nu o soluție definitivă la problemele de trafic de pe DN1.
Ionuț Ciurea explică faptul că drumul de la marginea orașului nu scoate traficul din Comarnic, deoarece se intersectează cu mai multe drumuri locale prin sensuri giratorii. În aceste puncte, șoferii de tranzit se vor întâlni cu localnici care circulă prin zonă, ceea ce poate genera noi blocaje. Impactul pozitiv va fi resimțit probabil doar în afara orelor de vârf, când șoferii vor putea folosi această rută pentru a evita trecerile de pietoni din stațiune.
Problema principală este că această infrastructură acoperă doar 6 kilometri dintr-un traseu de aproximativ 60 de kilometri dintre Comarnic și Brașov. Specialistul subliniază că aglomerația de pe Valea Prahovei nu va dispărea, deoarece zone precum Bușteni sau Predeal rămân puncte critice de trafic. Din acest motiv, singura soluție normală pentru o circulație fluidă rămâne construcția autostrăzii care să lege Capitala de Brașov.
Proiectul autostrăzii suferă întârzieri semnificative, contractul fiind semnat încă din 2021, dar fiind blocat de renegocieri și de lipsa banilor. Ionuț Ciurea estimează că, în cel mai optimist scenariu, studiul de fezabilitate ar putea fi livrat la sfârșitul anului viitor. Abia în jurul anului 2030 s-ar putea vedea primele buldozere la lucru, iar finalizarea lucrărilor ar putea fi amânată până în 2033 sau chiar mai mult.
În timp ce infrastructura de pe Valea Prahovei rămâne deficitară, alte regiuni ar putea capta turiștii prin drumuri mai rapide. Dezvoltarea autostradelor A7 și A8 ar putea face ca drumul către Bucovina să fie preferat de turiștii din Muntenia. Dacă Moldova va investi în unități de cazare și facilități turistice, turiștii ar putea alege autostrăzile în detrimentul aglomerației de pe Valea Prahovei, ajungând mai repede la destinație.