Situația de la centrala nucleară de la Cernavodă devine tot mai critică pe măsură ce nivelul apei de pe Dunăre scade într-un ritm alarmant. Joi, cursul Dunării a înregistrat un nou record negativ de -256 cm, depășind pragul de -255 cm stabilit pe 20 septembrie. Prognozele actuale indică o agravare a situației, cu o scădere estimată până la -267 cm pe data de 13 octombrie, ceea ce pune presiune pe funcționarea unităților de la Cernavodă.
Secretarul de stat în ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a subliniat că reactoarele pot fi repuse în funcțiune doar dacă există condiții de deplină siguranță. Dacă se forțează pornirea în condiții nefavorabile, există riscul ca pompele să se deterioreze grav. O astfel de defecțiune ar putea duce la nefuncționarea unității de energie nucleară pentru o perioadă de până la un an, afectând sever stabilitatea energetică.
Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă (AEI), consideră că este aproape imposibil ca vreun reactor să fie repornit până la finalul lunii octombrie. Specialistul estimează că, pe baza prognozelor actuale, șansele de redeschidere sunt mici chiar și la începutul lunii noiembrie. Scenariul cel mai probabil indică o revenire la funcționare abia la jumătatea sau în a doua parte a lunii noiembrie, în funcție de evoluția precipitațiilor.
Expertul explică faptul că autoritățile se confruntă cu cauze deloc controlabile, fiind în mare parte la mâna ploilor. România se află într-o poziție delicată, depinzând de factori externi precum evoluția consumului de energie în Bulgaria, Ungaria, Polonia sau Grecia. Orice creștere bruscă a cererii sau probleme tehnice în aceste țări ar putea acutiza criza, deoarece sistemul depinde de o serie de variabile care nu pot fi gestionate direct.
Deși există tehnologii și posibilitatea unor amenajări hidrotehnice pentru rezolvarea pe termen lung, pe termen scurt soluția rămâne așteptarea ploilor. Dumitru Chisăliță menționează că încercările de deviere a Dunării nu au dat rezultate nici în prezent, nici în anul 2003. Autoritățile au la dispoziție doar câteva luni pentru a găsi soluții care să prevină repetarea acestui scenariu de secetă și lipsă de apă în perioada verii viitoare.
Fenomenul de scădere a nivelului apelor este strâns legat de schimbările climatice, care afectează nu doar sectorul energetic, ci și asigurarea apei pentru populație, industrie și agricultură. Climatologii de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) au avertizat repetat că trebuie pregătite strategii pentru veri din ce în ce mai calde, care limitează rezervele de apă disponibile, transformând seceta într-o problemă de securitate generală.