Canicula a fost asociată cu aproximativ 2.900 de decese în România într-un interval de doar patru luni. Estimarea detaliată, realizată de InfoClima și Consiliul Consultativ pentru Știință și Schimbări Climatice, indică un interval de încredere de 95%, cu valori cuprinse între 2.534 și 3.199 de decese. Datele arată că aproximativ unul din 26 de decese înregistrate în această perioadă poate fi legat de temperaturile care au depășit nivelul local de confort termic al populației.
Impactul caniculei depășește semnificativ mortalitatea cauzată de accidentele rutiere din țară. Conform datelor preliminare ale Comisiei Europene, în accidentele rutiere au murit aproximativ 1.300 de persoane pe parcursul întregului an 2025, cu o rată de 68 de victime la un milion de locuitori. În contrast, decesele cauzate de căldură s-au concentrat masiv în anumite perioade, cel mai grav episod fiind săptămâna începută pe 21 iulie 2025, când s-au estimat circa 794 de decese.
Vârsta reprezintă un factor critic de risc, deoarece aproximativ două treimi dintre decesele estimate au fost înregistrate la persoanele de peste 75 de ani. Această categorie demografică, care reprezintă circa 8% din populația României, are un risc de deces de 21 de ori mai mare comparativ cu restul populației. Analiza arată 1.173 de decese estimate la femei și 897 la bărbați, însă bărbații vârstnici au înregistrat o rată de mortalitate mai ridicată, de 1.598 de decese la un milion de locuitori.
Există diferențe regionale majore, cu ratele de mortalitate fiind mult mai mari în sud și sud-estul României. Județul Teleorman a înregistrat cea mai mare rată, de 490 de decese la un milion de locuitori, ceea ce este de peste 27 de ori mai mare decât în Bistrița-Năsăud. La nivel regional, sudul și sud-estul au un număr de 239 de decese la un milion de locuitori, în timp ce în nord și în centrul țării cifra este de doar 58.
Autorii studiului subliniază că 61% dintre decesele atribuite căldurii s-au concentrat în cele mai calde 5% dintre zile. Cercetătorii explică variațiile regionale prin adaptarea populației la climatul local, menționând că pragul de temperatură la care mortalitatea este minimă diferă între județe. De exemplu, în Suceava acest prag este de 18,4 grade Celsius, în timp ce în Teleorman acesta ajunge la 23,4 grade Celsius, influențând astfel reziliența locală.
În prezent, România utilizează un plan interministerial pentru gestionarea efectelor caniculei, activ de la anul 2007, însă experții menționează că lipsesc recomandările complete ale Organizației Mondiale a Sănătății. Un plan național integrat ar trebui să includă monitorizarea mortalității și protejarea persoanelor vulnerabile. La nivel european, OMS estimează că în anul 2024, aproximativ 63.000 de decese au fost asociate temperaturilor extreme pe întregul continent.