Traseul feroviar Simeria–Petroșani, cunoscut sub numele de „calea ferată a cărbunelui”, traversează unele dintre cele mai dificile și spectaculoase zone montane din România. Această linie de aproape 80 de kilometri a fost construită pentru a scoate regiunea minieră a Văii Jiului din izolare, oferind astăzi călătorilor peisaje naturale deosebite. Sectorul dintre localitățile Baru și Bănița reprezintă cea mai complexă porțiune, fiind caracterizat prin viaducturi și o succesiune de tuneluri.
Localitatea Merișor este cunoscută în rândul călătorilor drept „locul unde întoarce trenul”, deoarece traseul realizează o buclă uriașă pentru a trece din Valea Streiului în Valea Jiului. În acest sector, trenul ocolind Cheile Crivadiei și străpungând muntele prin tuneluri, traversează sate precum Crivadia și Merișor. Peisajul este dominat de Munții Șureanu și Munții Retezat, oferind un decor montan spectaculos, în special în perioada toamnei, când natura își schimbă culorile.
Construcția acestei căi ferate a fost o provocare tehnică imensă, fiind realizată în perioada 1866–1870 de către Prima Societate Feroviară din Transilvania. Deși proiectul inițial prevedea doar trei tuneluri, dificultățile cauzate de terenul abrupți au obligat constructorii să execute încă șapte galerii suplimentare. În total, pe traseul montan se numără 18 tuneluri, printre care se încadrează structuri precum Bănița, Vârful Mândrului, Citera sau Dealul Frunzelor, unele fiind reconstruite în secolul XX.
Pentru realizarea acestui proiect monumental au fost utilizați aproximativ 4.500 de muncitori italieni, specializați în lucrări de infrastructură montană dificilă. Acești meșteri au fost cantonați în localitățile Crivadia, Merișor și Bănița, unde au lucrat la săparea tunelurilor și amenajarea terasamentelor. Unii dintre acești muncitori străini au ales să rămână în regiune după finalizarea lucrărilor, întemeindu-și familii și integrându-se în comunitățile de „momârlani” din zona de cumpănă a apelor.
Infrastructura a trecut prin etape importante de modernizare, inclusiv electrificarea liniei și dublarea unor sectoare. În perioada 1969–1973, șase dintre cele nouă tuneluri existente au fost reconstruite pe amplasamentele lor, în timp ce tunelul Citera a fost refăcut de la suprafață. În anii ’80, lucrările de dublare au necesitat construcția altor opt tuneluri, cu o lungime totală de 1.490 de metri, pentru a susține transportul masiv de cărbune din Valea Jiului.
Istoria acestei linii feroviare este marcată și de evenimente tragice, precum accidentul de la Merișor din 8 aprilie 2017. Un tren de marfă care transporta deșeuri siderurgice a deraiat între Bănița și Merișor, provocând decesul ambilor membri ai echipajului. Ancheta AGIFER a stabilit că incidentul a fost cauzat de erori în exploatarea sistemului de frânare, în condiții de consum de alcool, după ce viteza trenului a depășit 90 de kilometri pe oră într-o curbă.