Cercetătorii au identificat o legătură statistică între temperaturile ridicate și aproximativ 2.879 de decese în România, în perioada iunie–septembrie 2025. Datele provin din raportul „Starea Climei – România 2026”, publicat pe 14 octombrie, și au fost realizate de InfoClima împreună cu Consiliul Consultativ pentru Știință și Schimbări Climatice. Această cifră este de peste două ori mai mare decât numărul de aproximativ 1.300 de persoane care și-au pierdut viața în accidente de circulație pe parcursul întregului an 2025.
Impactul caniculei nu a fost distribuit uniform pe parcursul verii, concentrându-se în episoade specifice de temperaturi extreme. Săptămâna începută pe 21 iulie 2025 a reprezentat momentul critic, fiind asociată cu circa 794 de decese, ceea ce înseamnă peste un sfert din totalul celor patru luni analizate. Alte perioade de risc major au fost săptămânile de la 23 și 30 iunie, care au generat câte aproximativ 350 de decese fiecare, precum și creșteri ale mortalității la începutul și la mijlocul lunii august.
Persoanele vârstnice reprezintă cea mai vulnerabilă categorie, fiind afectate de manera disproporționată de valurile de căldură. Aproximativ două treimi dintre decesele estimate au avut loc în rândul persoanelor de cel puțin 75 de ani, deși această grupă constituie doar circa 8% din populația țării. Riscul de deces pentru acești vârstnici este de 21 de ori mai mare decât pentru restul populației. În această categorie, s-au estimat 1.173 de decese la femei și 897 la bărbați, deși rata de mortalitate a fost mai ridicată la bărbați.
Regiunea în care locuiește populația influențează semnificativ riscul de mortalitate cauzat de temperaturile ridicate. Cele mai mari rate estimate au fost înregistrate în județele din sudul și sud-estul țării, unde s-au înregistrat 239 de decese la un milion de locuitori, față de doar 58 în regiunile din centru și nord. Diferențele de adaptare climatică sunt evidente, pragul de temperatură la care mortalitatea este minimă variind de la 18,4°C în Suceava până la 23,4°C în Teleorman.
Analiza statistică a fost realizată comparând temperaturile zilnice cu datele de mortalitate oficiale raportate la Eurostat și informațiile meteorologice din setul ERA5-Land. Cercetătorii au calculat un prag de temperatură pentru fiecare județ, estimând câte decese nu s-ar fi produs dacă temperaturile ar fi rămas la nivelul de confort. Metoda ține cont de faptul că efectele căldurii pot apărea la câteva zile după expunere, agravând afecțiuni preexistente care pot fi înregistrate sub alte cauze medicale.
În contextul acestor cifre, raportul subliniază lipsa unui plan național complet pentru caniculă și sănătate, conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății. Deși România are un plan interministerial de măsuri pentru perioadele de caniculă din 2007, acesta nu include monitorizarea mortalității și identificarea persoanelor vulnerabile așa cum recomandă experții internaționali. Autorii recomandă prioritizarea măsurilor de protecție pentru vârstnicii care locuiesc singuri și pentru județele din zonele de sud și sud-est.