Bucureștiul ocupă ultimul loc într-un clasament european al orașelor care realizează tranziția de la sistemele de încălzire bazate pe combustibili fosili către soluții sustenabile. Conform unui raport elaborat de Greenpeace Europa Centrală și de Est (ECE), Capitala României se află la coada listei, alături de Atena și Roma. Principalele cauze identificate pentru această poziție sunt dependența ridicată de gaz, lipsa unei strategii integrate și ritmul lent de reabilitare termică a clădirilor.
Deși Bucureștiul dispune de o rețea extinsă de termoficare și de programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, performanța actuală a sistemului este considerată slabă. Raportul subliniază că tranziția către un model fără combustibili fosili este încă departe de a fi finalizată, fiind îngreunată de pierderile mari de căldură și de eficiența redusă a infrastructurii existente. Autorii studiului menționează că, în ciuda existenței unor investiții planificate și a unor finanțări deja asigurate pentru modernizarea rețelei, sistemul rămâne puternic dependent de combustibili fosili.
La polul opus al clasamentului se află orașe precum Stockholm, Paris și Viena, care sunt considerate exemple de bune practici în tranziția către sisteme de încălzire fără combustibili fosili. Copenhaga și Amsterdam sunt, de asemenea, pe un traseu favorabil, prezentând progrese vizibile. În zona intermediară a clasamentului european se regăsesc orașe precum Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles, toate având însă etape importante de parcurs pentru eliminarea completă a combustibililor fosili.
Tranziția energetică are un impact direct asupra costurilor pentru cetățeni, așa cum demonstrează exemplele din Paris, Viena și Madrid, unde proiectele care combină pompele de căldură, izolarea clădirilor și energia solară au redus facturile. În Berlin și Amsterdam, utilizarea centralelor de tip „power-to-heat” oferă o protecție sporită împotriva fluctuațiilor prețurilor. În Varșovia, închiderea centralelor pe gaz a dus la o scădere a emisiilor de oxizi de azot și de particule în suspensie.
Greenpeace solicită sprijin politic, legislativ și financiar din partea Uniunii Europene și a guvernelor naționale pentru accelerarea proiectelor de încălzire regenerabilă. Organizația recomandă utilizarea fondurilor precum Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă pentru renovarea locuințelor și combaterea sărăciei energetice. Este necesară stabilirea unor termene clare pentru realizarea tranziției și limitarea noilor investiții în proiecte bazate pe gaz, astfel încât costurile să nu fie puse pe umerii cetățenilor.
Analiza realizată prin raportul „Orașe fără gaze? Clasamentul european al tranziției sistemelor de încălzire urbană” a evaluat 15 orașe europene pe criterii precum infrastructura, implementarea proiectelor și echitatea socială. Pentru București, miza principală constă în transformarea unei rețele cu probleme structurale într-un sistem mai eficient și mai puțin vulnerabil la variațiile prețurilor la energie, asigurând în același timp reducerea emisiilor de poluanti.
context_missing: true