Lectorul universitar dr. Bogdan Oprea a avertizat că mediul online a devenit un spațiu dominat de dezinformare și manipulare. În cadrul evenimentului de lansare a proiectului „Gen Anti-Fake”, directorul Departamentului de Jurnalism din cadrul Universității din București a descris modul în care tehnologia și psihologia sunt folosite pentru a induce în eroare utilizatorii. Bogdan Oprea a subliniat că internetul este astăzi mai degrabă un loc al înșelăciunii decât unul al adevărului.
În cadrul prezentării sale, Bogdan Oprea a structurat mecanismele de manipulare în patru categorii principale de influență. Acestea includ exploatarea tehnologiilor digitale, manipularea directă a informației, utilizarea tehnicilor retorice și exploatarea vulnerabilităților psihologice ale oamenilor. Profesorul a precizat că aceste patru elemente nu funcționează separat, ci se suprapun adesea pentru a crea campanii de dezinformare mult mai eficiente și greu de detectat de către publicul larg.
Un aspect critic abordat de Bogdan Oprea este rolul boților, programe create pentru a imita comportamentul uman. Conform datelor menționate, în anul 2025, se estimează că 53% din traficul de pe internet va fi generat de boți, nu de oameni reali. Această prezență masivă a programelor automate face ca numărul de interacțiuni de pe un mesaj să nu mai reprezinte o măsură reală a susținerii pe care acesta o primește în societate.
De asemenea, inteligența artificială aduce o nouă dimensiune dezinformării, făcând distincția între conținutul autentic și cel manipulator extrem de dificilă. Bogdan Oprea a explicat faptul că, în ultimii ani, abordarea pedagogică s-a schimbat, învățându-și studenții nu doar să identifice falsul, ci să verifice activ dacă informația întâlnită este adevărată. Această schimbare de perspectivă este esențială într-o epocă în care instrumentele de distribuire a conținutului manipulator sunt tot mai accesibile.
Pentru a evita capcanele digitale, Bogdan Oprea a recomandat utilizatorilor să nu confunde rețelele sociale cu sursele de informare verificate. El a sugerat separarea utilizării platformelor de divertisment de consultarea surselor jurnalistice de încredere sau a agregatoarelor de știri. Profesorul a încurajat tinerii să învețe să identifice zonele „curate” ale internetului, evitând zonele preponderent manipulatoare, subliniind că capacitatea de verificare rămâne principala armă împotriva dezinformării.
Fenomenul de dezinformare online este strâns legat de evoluția rapidă a tehnologiilor digitale care permit propagarea masivă a știrilor false. În contextul actual, verificarea faptelor (fact-checking) a devenit o competență digitală esențială pentru orice utilizator care dorește să navigheze în siguranță prin fluxul de informații de pe rețelele sociale și motoarele de căutare.