Temperaturile extreme înregistrate în România în perioada iunie–septembrie 2025 au fost asociate cu aproximativ 2.879 de decese. Această cifră reflectă impactul sever al caniculei asupra sănătății populației, conform raportului „Starea Climei – România 2026”, publicat pe 14 octombrie. Estimarea centrală a deceselor include un interval de încredere de 95%, situat între 2.534 și 3.199 de cazuri identificate în urma analizei temperaturilor ridicate.
Impactul caniculei a fost extrem de concentrat în anumite perioade critice ale verii. Cea mai gravă săptămână a fost cea începută pe 21 iulie 2025, când temperaturile ridicate au fost corelate cu aproximativ 794 de decese, reprezentând peste un sfert din totalul estimat. Alte perioade de risc major au fost săptămânile de la 23 și 30 iunie, care au înregistrat câte aproximativ 350 de decese fiecare, alături de creșteri observate la începutul și la mijlocul lunii august.
Analiza statistică arată că aproximativ un deces din fiecare 26 de decese înregistrate în România în acele patru luni poate fi legat de depășirea pragului local de confort termic. Pentru a înțelege amploarea acestui fenomen, datele preliminare ale Comisiei Europene indică aproximativ 1.300 de persoane decedate în accidente rutiere în România pe tot parcursul anului 2025. Astfel, bilanțul estimat pentru caniculă depășește de două ori numărul victimelor accidentelor de circulație.
Vârsta reprezintă un factor critic, deoarece aproximativ două treimi dintre decesele estimate s-au produs în rândul persoanelor de peste 75 de ani. Riscul de deces pentru această categorie este de 21 de ori mai mare decât pentru restul populației, deși aceștia reprezintă doar 8% din totalul locuitorilor. În rândul vârstnicilor, s-au înregistrat 1.173 de decese la femei și 897 la bărbați, însă rata de mortalitate per milion de locuitori este mai ridicată la bărbați.
Geografia riscului este marcată de diferențe regionale semnificative, cu cele mai mari rate estimate în sudul și sud-estul țării. La nivel regional, în aceste zone s-a calculat o rată de 239 de decese la un milion de locuitori, în timp ce în regiunile centrale și nordice valoarea este de doar 58 de decese. Diferența dintre județul Teleorman și Bistrița-Năsăud este uriașă, rata din primul județ fiind de peste 27 de ori mai mare decât în al doilea.
Raportul subliniază că majoritatea deceselor nu sunt înregistrate oficial ca fiind cauzate direct de căldură, deoarece canicula poate agrava afecțiuni preexistente. Cercetătorii menționează că România nu dispune de un plan național complet pentru caniculă și sănătate, conform recomandărilor OMS. Autorii recomandă implementarea unor măsuri de prevenție adaptate local, având în vedere că pragul termic de la care mortalitatea crește variază semnificativ între diferite județe.