Luna august 2026 a fost înregistrată ca fiind cea mai caldă lună din istoria măsurătorilor la nivel mondial, egalând recordul deținut de iulie 2023. Datele furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice indică faptul că temperaturile globale au crescut din nou cu peste 1,5 grade Celsius față de nivelurile din perioada preindustrială. Această lună a depășit deja recordurile stabilite anterior în august 2023 și august 2024.
Temperatura medie a aerului la suprafață a fost de 16,96 grade Celsius în luna august, ceea ce reprezintă o creștere de 0,85 grade față de media perioadei 1991–2020. Samantha Burgess, responsabilă cu strategia climatică la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a descris acest eveniment ca fiind remarcabil în istoria climei globale. Această lună a fost prima care a depășit pragul de 1,5 grade de la noiembrie 2025.
În Europa de Vest, vara anului 2026 a fost cea mai fierbinte de când se fac măsurători, depășind recordul din anul 2003. Temperatura medie pe continent a ajuns la 20,26 grade Celsius, fiind cu 1,10 grade peste media perioadei 1991–2020. Această căldură a fost însoțită de un deficit de precipitații care a afectat regiuni precum Franța, Regatul Unit, Ungaria, România și Serbia, provocând secetă severă.
Impactul temperaturilor ridicate s-a simțit și la nivelul oceanelor, unde temperatura medie a suprafeței a ajuns la 21,07 grade Celsius în august. Valori record au fost observate în Pacificul tropical, unde fenomenul El Niño își intensifică prezența, dar și în vestul Mării Mediterane. În aceste zone s-au format valuri de căldură marine, iar în Indonezia condițiile climatice au favorizat intensificarea incendiilor sezoniere de vegetație.
Scăderea debitelor fluviilor a fost o consecință directă a lipsei ploilor, România fiind una dintre țările afectate de secetă. Pe de asemenea, debitele de la Dunărea, Rin și Vistula au înregistrat valori extrem de scăzute. În plus, în Arctica s-a observat o reducere semnificativă a întinderii gheții marine, în timp ce în Antarctica s-a înregistrat a patra cea mai mică valoare de extindere a gheții pentru luna august.
Fenomenele climatice extreme au generat dificultăți globale, de la pierderi agricole și incendii, până la perturbări ale serviciilor publice. Încălzirea este atribuită în principal acumulării gazelor cu efect de seră din arderea combustibililor fosili și intensificării fenomenului El Niño. Aceste evenimente de temperaturi ridicate sunt tot mai frecvente, indicând o apropiere a planetei de depășirea durabilă a limitelor climatice stabilite prin acorduri internaționale.