Luna august 2026 a fost înregistrată ca fiind cea mai caldă lună de la nivelul întregii planete, conform datelor furnizate de Serviciul Copernicus. Temperatura medie globală a aerului la suprafață a atins 16,96 °C, o valoare care depășește cu 0,85 °C media calculată pentru perioada 1991-2020. Acest nivel de căldură este cu 1,65 °C mai ridicat decât valoarea de referință estimată pentru perioada preindustrială, marcând prima lună care depășește pragul de 1,5 °C de la noiembrie 2025.
Nivelurile de temperatură record au fost observate și la nivelul oceanelor, în special în oceanul extrapolar. În această lună, temperatura suprafeței mării a ajuns la 21,11 °C, o valoare care este egală cu cea înregistrată în martie 2024. Această situație este însoțită de o intensificare a fenomenului El Niño în Pacificul tropical, un eveniment care poate deveni unul dintre cele mai puternice de până acum. Impactul acestui fenomen se resimte și pe uscat, favorizând incendiile de vegetație în Indonezia.
Europa a resimțit puternic aceste schimbări, înregistrând o vară extrem de caldă și perioade de secetă severă. Temperatura medie pe teritoriul european a fost de 20,26 °C în august, ceea ce reprezintă un excedent de 1,10 °C față de media perioadei 1991-2020. Regiunea de Vest a experimentat cea mai caldă vară din istorie, depășind recordul stabilit anterior în anul 2003. Această perioadă de căldură extremă a început încă din luna mai și a continuat prin valuri de căldură intense.
Seceta a afectat zone întinse din Europa Centrală și de Est, inclusiv teritoriul României. În raportul publicat de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus, România este menționată alături de Franța, Ungaria și Serbia ca fiind una dintre zonele cu condiții severe de secetă. Această lipsă de precipitații a dus la scăderea debitelor principalelor râuri europene. Printre acestea se numără Rinul, Dunărea, Bugul de Sud și Niprul, care au înregistrat valori extrem de reduse.
Pe lângă temperaturile ridicate, s-au observat și schimbări semnificative în ceea ce privește acoperirea de gheață. Extinderea gheții marine arctice a fost una dintre cele mai reduse valori înregistrate pentru luna august, cu o acoperire deosebit de mică în sectorul arctic rus. Totodată, în Antarctica, extinderea gheții a fost a patra cea mai mică valoare înregistrată în această lună, fiind cea mai pronunțată în Marea Amundsen și în sectorul Oceanului Indian.
Fenomenele climatice extreme au un impact direct asupra resurselor de apă și asupra stabilității ecosistemelor. În Europa, scăderea debitelor fluviilor precum Dunărea sau Rinul este o consecință directă a perioadelă de secetă care a început în luna mai. Aceste date privind temperaturile record și scăderea nivelului apelor sunt esențiale pentru monitorizarea schimbărilor de mediu la nivel global și regional, oferind un cadru factual despre evoluția climatului actual.