Criminologul Dan Rusu a oferit marți, în direct la Digi24, o analiză asupra factorilor care ar fi putut contribui la atacul comis de un adolescent de 13 ani în Bistrița. Acesta a explicat cum acumularea tensiunilor personale și expunerea la discursuri extremiste pot duce la vulnerabilizarea tinerilor. Evenimentul din Bistrița, prin care un elev a înjunghiat o profesoară și un alt elev, a pus în evidență riscurile asociate anumitor subculturi care promovează notorietatea și puterea.
Specialistul a abordat afirmațiile bunicului adolescentului, care susține că băiatul ar fi fost victima bullyingului și marginalizat de colegi. Dan Rusu a menționat că cercetările indică o legătură între vulnerabilitatea tinerilor și acumularea de dificultăți personale, care nu se rezumă doar la hărțuirea școlară. Aceste probleme pot include efecte negative asupra stimei de sine, problemele de familie sau dificultățile economice, factori care pot crea un mediu favorabil riscurilor.
Un aspect important analizat de criminolog a fost mesajul „ne vedem în Valhalla”, o postare atribuită adolescentului pe rețelele sociale. Dan Rusu a făcut o paralelă cu atacul din Christchurch, Noua Zeelandă, menționând că atacatorul de atunci a scris mesaje similare în manifestul său. Deși rămâne o ipoteză de lucru, specialistul a subliniat potențialul ca tânărul să fi fost expus unui discurs al extremei drepte, care promite o masculinitate eroică.
Analiza a inclus și referirea la mitologia nordică și vikingă, care poate construi imaginea unui erou care luptă pentru o cauză dreaptă. Dan Rusu a explicat că aceste discursuri oferă o formă de furie și masculinitate compensatorie, transformând persoana într-un erou care schimbă lumea. Acest mecanism îi permite tinerilor să construiască identități bazate pe notorietate și putere, oferindu-le sentimentul că pot face ca ceilalți să plătească pentru nedreptăți percepute.
În contextul în care atacul ar fi fost pregătit timp de opt luni, criminologul a menționat rolul pe care îl poate avea un mentor în apropierea tinerilor de anumite subculturi. Accesul în aceste grupări este adesea facilitat de o persoană care ghidează tânărul. Această experiență virtuală poate duce la o confuzie între realitate și fantezia eroică, oferind o soluție falsă pentru compensarea lipsei de putere sau de statut social în viața reală.
În general, analiza comportamentului violent în rândul tinerilor implică evaluarea factorilor de protecție și a celor de risc. Instituțiile și mediul social trebuie să înțeleagă că vulnerabilitatea nu provine dintr-un singur eveniment, ci dintr-un sistem de acumulări. Înțelegerea acestor mecanisme de psihologie socială este esențială pentru prevenirea unor astfel de evenimente tragice în școli sau în comunități.