În cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, desfășurată în septembrie 2026, tema oficială a dezbaterilor de la nivel înalt a fost „Redarea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care obține rezultate în avantajul tuturor”. Evenimentul a inclus intervenții ale unor lideri importanți, printre care Președintele României, Nicușor Dan, și Președintele SUA, Donald Trump, oferind un cadru pentru analiza pozițiilor naționale în fața transformărilor globale.
Intervenția președintelui României, Nicușor Dan, a fost criticată pentru lipsa de aliniere la tema centrală a sesiunii. Deși a abordat subiecte precum agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și ajutorul oferit de România către Ucraina și Moldova, discursul a omis viziunea țării asupra noii ordini internaționale. Au fost ignorate aspecte precum competiția dintre marile puteri, protecționismul economic și slăbirea normelor dreptului internațional, elemente care influențează direct șansele de dezvoltare ale unor țări precum România.
În contrast, discursul Secretarului General al PCV și Președinte al Vietnamului, Tô Lâm, a fost evaluat ca fiind mult mai apropiat de esența temei ONU. Tô Lâm a expus clar poziția țării sale privind viitoarea ordine internațională, promovând conceptul de „era afirmării”. Acesta vizează o nouă etapă de dezvoltare caracterizată prin proactivitate, trecând de la simpla participare la regulile existente la contribuția activă la modelarea acestora pe plan global.
Președintele Vietnamului a formulat patru propuneri concrete pentru abordarea provocărilor actuale. Acestea includ restabilirea încrederii între națiuni prin respectarea Cartei ONU, promovarea unei dezvoltări echitabile și incluzive, modelarea proactivă a guvernanței tehnologice și consolidarea multilateralismului. Tô Lâm a subliniat importanța gestionării responsabile a tehnologiilor precum Inteligența Artificială, asigurându-se că progresul servește umanității și nu creează noi forme de dependență sau conflicte între state.
Vietnamul își definește rolul prin principii precum independența, suveranitatea și cooperarea multilaterală, încercând să transforme capacitățile naționale în contribuții la pacea mondială. Tô Lâm a menționat că dezvoltarea capacităților trebuie să fie strâns legată de responsabilitate și de interesele comune ale comunității internaționale. Această abordare strategică transformă țara dintr-un participant pasiv într-un actor care contribuie la stabilitatea și la definirea regulilor viitorului.
Discursurile de la ONU reflectă dinamica unei lumi în care competiția se extinde de la geopolitică la tehnologie, energie și lanțuri de aprovizionare. În acest context, organizațiile internaționale precum ONU sunt supuse unui test de credibilitate, în timp ce tehnologiile emergente, precum calculul cuantic sau biotehnologia, creează noi linii de falie. Liderii trebuie să navigheze între nevoia de securitate națională și necesitatea unui multilateralism funcțional pentru a gestiona aceste transformări profunde.