Dezvoltarea inteligenței artificiale în Europa se confruntă cu obstacole majore cauzate de limitările infrastructurii electrice actuale. O analiză realizată de Clotilde Bômont și Caspar Hobhouse pentru Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate indică faptul că noile centre de date ar putea fi construite fără o legătură reală cu disponibilitatea energiei. Această lipsă de coordonare între politica pentru AI și cea energetică pune în pericol capacitatea de calcul a continentului.
La nivel global, centrele de date au consumat aproximativ 415 TWh în 2024, ceea ce reprezintă 1,5% din cererea totală de electricitate. Statele Unite dețin aproximativ 45% din acest consum, China are 25%, iar Europa reprezintă 15%. În Uniunea Europeană, centrele de date au reprezentat circa 3,1% din consumul total de electricitate în 2024, însă se estimează că dezvoltarea lor va genera aproximativ 10% din creșterea cererii de energie în următorul deceniu.
Problema nu este doar cantitatea de energie produsă, ci și capacitatea rețelelor de a transporta curentul. Timpii de racordare la rețea variază semnificativ, de la trei ani în unele țări nordice, până la zece ani în Germania sau Țările de Jos. Infrastructura europeană este în mare parte veche, având peste 40 de ani, iar cererea crește simultan din cauza electrificării transportului și a industriei, punând centrele de date în competiție directă pentru resurse.
Autorii propun o „geografie a calculului” europeană, în care locația centrelor de date să fie dictată de resursele de energie curată și de capacitatea rețelei. Antrenarea modelelor de mari dimensiuni ar putea fi programată în zonele unde există surplus de energie regenerabilă, evitând astfel pierderile de producție. În 2024, în UE s-au restricționat aproximativ 72 TWh de energie, predominant regenerabilă, din cauza limitărilor de transport și stocare.
O soluție pentru a evita instalarea unor capacități fosile de rezervă de aproximativ 4 GW este flexibilizarea consumului de către centrele de date. Acestea ar putea accepta reduceri temporare de consum în perioadele de presiune maximă asupra rețelei. În schimb, acest lucru ar putea facilita o racordare mai rapidă la sistem, oferind operatorilor o metodă de a gestiona vârfurile de cerere fără a dimensiona întreaga infrastructură pentru situații rare.
Evoluția acestor tehnologii are un impact profund asupra securității și stabilității sistemelor de distribuție. În contextul tranziției energetice, gestionarea corectă a cererii de electricitate devine o prioritate strategică pentru toate statele membre. Capacitatea de a integra consumatorii mari de energie, precum centrele de date, într-un sistem flexibil va determina succesul digital al Europei în fața competitorilor globali precum Statele Unite sau China.