Proiectul de extindere a autostrăzii A1 București–Pitești vizează creșterea numărului de benzi de circulație la trei pe sens, însă planul prevede ca banda de urgență să nu fie prezentă pe întregul traseu. Autoritățile caută o variantă care să permită lărgirea drumului fără a impune intervenții majore asupra infrastructurii actuale. Această strategie ar viza utilizarea terenurilor libere pentru extindere, evitând demolarea costisitoare a structurilor existente.
Secretarul de stat, Horațiu Cosma, a explicat că obiectivul principal este asigurarea unei capacități de circulație adecvate, având în vedere traficul intens de pe acest segment. În prezent, autostrada funcționează în practic cu două benzi aglomerate pe tot parcursul zilei, de la dimineață până seara. Soluția propusă presupune transformarea benzii de urgență în a treia bandă de circulație în zonele unde terenul permite o lărgire facilă, de exemplu în zonele de câmp.
În dreptul pasajelor și al altor structuri de infrastructură, unde lărgirea ar necesita lucrări complexe, banda de urgență ar putea fi eliminată pe distanțe foarte scurte. Horațiu Cosma a precizat că, în aceste puncte specifice, banda de urgență ar putea lipsi pe doar câțiva metri, în timp ce pe restul celor zeci de kilometri de autostradă, aceasta va rămâne continuă. Această abordare este menită să reducă costurile și să accelereze implementarea proiectului.
Studiul de fezabilitate pentru această extindere se află în prezent la a treia licitație, după ce primele două proceduri au fost anulate. Ministerul Transporturilor monitorizează situația și a discutat cu reprezentanții companiei de drumuri pentru a urgentarea demersurilor necesare. Proiectul este considerat o prioritate în cadrul viitorului cadru financiar multianual european, cuprinzând perioada 2028–2034, fiind necesară pentru gestionarea fluxului de vehicule de pe cea mai aglomerată autostradă din România.
Situația propusă pentru A1 este distinctă de cea de pe Drumul Expres Craiova–Pitești, unde lipsa unei benzi de urgență pe tot parcursul drumului a generat riscuri de siguranță. Pe A1, absența benzii de urgență ar fi limitată strict la zonele de trecere sub pasaje. Pe Drumul Expres, acostamentul îngust obligă vehiculele să ocupe parțial banda de circulație în cazul unei opriri, ceea ce reprezintă un pericol major pentru traficul de pe segmentul respectiv.
Autostrăzile din România sunt infrastructuri critice pentru transportul național, iar gestionarea capacității de trafic este o provocare constantă pentru autorități. Extinderea segmentelor aglomerate este esențială pentru fluidizarea circulației între principalele centre economice ale țării. Deciziile privind lărgirea drumurilor trebuie să echilibreze nevoia de capacitate de transport cu standardele de siguranță rutieră și cu limitările bugetare impuse de costurile ridicate ale lucrărilor de infrastructură.