Academicianul Ionel Haiduc, o figură centrală în dezvoltarea științei în România, a decedat la vârsta de 89 de ani. Anunțul oficial a fost făcut de către Academia Română Filiala Cluj-Napoca, instituție care a fost condusă de acesta în perioada 1995-2006. Ionel Haiduc a ocupat funcția de președinte al întregii Academii Române în intervalul de timp cuprins între anii 2006 și 2014, marcând o perioadă importantă pentru instituția de cercetare.
Cercetătorul a avut un rol fundamental în orientarea direcțiilor de studiu din domeniul chimiei naționale. El a introdus și a promovat noi ramuri de cercetare, precum chimia ciclurilor anorganice și chimia compușilor organometalici ai metalelor netranziționale. De asemenea, activitatea sa s-a concentrat pe studiul liganzilor organofosforici, pe chimia supramoleculară și pe cercetarea compușilor organometalici care prezintă acțiune antitumorală, contribuind semnificativ la progresul acestor domenii de specialitate.
Opera științifică a lui Ionel Haiduc este una de o amploare considerabilă, fiind recunoscută la nivel internațional. Acesta a publicat peste 350 de lucrări în reviste de prestigiu și a autorat nouă cărți, alături de numeroase contribuții în volume de specialitate. Un moment de referință în cariera sa a fost publicarea volumului Supramolecular Organometallic Chemistry în anul 1999, o lucrare care a fost prefațată de Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie.
Pe lângă realizările din laborator, Ionel Haiduc a avut o carieră universitară de excepție, formând numeroase generații de studenți și cercetători. El a fost profesor invitat în diverse universități din Europa, Asia, America de Nord și America de Sud. Membru titular al Academiei Române din anul 1991, acesta a fost membru al Academia Europaea, al Academiei de Științe a Moldovei și al Academiei Maghiare de Științe, primind și titlul de Doctor Honoris Causa.
Activitatea sa a lăsat o moștenire profundă în cultura și cercetarea românească, prin eforturile depuse în mediul academic și didactic. Contribuția sa la prestigiul Academiei Române și al Filialei Cluj-Napoca rămâne un reper pentru viitoarele generații de oameni de știință. Ionel Haiduc a reușit să integreze cercetarea de înalt nivel cu responsabilitățile de conducere în cele mai importante instituții de cercetare și învățământ superior din țară.
Dezvoltarea științei și a cercetării în România se confruntă cu provocări constante legate de resursele alocate sistemului de educație. În contextul actual, datele arată că aproximativ un sfert dintre tinerii români nu urmează nicio formă de educație și nu ocupă un loc de muncă, o cifră care depășește semnificativ media de 14% raportată de către OCDE.