Clubul privat de scrimă Riposta, fondat în anul 2008 de foștii sportivi și antrenori Constantin Sandu și Lucian Dina, reușește să obțină rezultate de top fără sprijin financiar public. După 18 ani de activitate, organizația a reușit să strângă peste 500 de medalii la diverse competiții, inclusiv campionate mondiale, europene, naționale și Cupe Mondiale. De la un număr inițial de zece copii, clubul a ajuns să gestioneze un grup de aproximativ 60 de sportivi.
Povestea acestui proiect sportiv a început după ce Constantin Sandu și Lucian Dina au decis să părăsească clubul Dinamo pentru a deschide propria entitate. La început, inițiativa a fost privită cu suspiciune, deoarece în 2008 dominau cluburile finanțate de stat, unde copiii primeau resurse pentru a face sport. Fondatorii au ales însă o abordare bazată pe calitate, argumentând că serviciile de înalt nivel vor atrage în final clienți dispuși să plătească.
În prezent, majoritatea veniturilor necesare pentru funcționare provin din cotizațiile plătite de părinți, deoarece parteneriatele cu companii private sunt adesea pe termen scurt. Aceste colaboramente nu aduc suficiente fonduri și se manifestă deseori prin oferirea de produse sau premii, nu prin transferuri de bani. Constantin Sandu explică faptul că companiile preferă să investească sume de sute de mii de euro în sporturi cu public îndezat, precum fotbalul, unde vizibilitatea publicitară este mult mai mare.
Bugetul anual al clubului este estimat la 50.000 de euro, sumă care permite menținerea activității și obținerea a aproximativ 25-30 de medalii pe an. Pentru a asigura condițiile de antrenament, clubul a investit circa 250.000 de euro în infrastructură, preluând două spații de câte 500 de metri pătrați în Casa Presei. Aceste locații au fost transformate în săli de scrimă dotate cu echipamente specifice, o investiție continuată prin achiziții constante de dotări.
Formarea unui sportiv este considerată un proiect pe termen lung de zece ani, cu costuri care cresc semnificativ pe măsură ce acesta avansează în vârstă. Pentru copiii care participă la concursuri locale sau regionale, în țări precum Bulgaria, Grecia sau Turcia, bugetul anual este de 3.000-5.000 de euro. Totuși, odată cu trecerea la categoriile de cadeți și intrarea în circuitul internațional, costurile pot depăși anual pragul de 10.000-20.000 de euro, fiind suportate direct de familii.
Lipsa unei structuri de finanțare stabile afectează nu doar cluburile private, ci întregul sistem sportiv local, provocând pierderea resurselor umane calificate. Constantin Sandu subliniază că mulți tehnicieni români au ales să emigreze în țări precum Germania sau America pentru salarii mai mari. Această migrație a forței de muncie afectează capacitatea de dezvoltare a talentelor din țară, deoarece performanța necesită o susținere financiară constantă și aprecierea adecvată a personalului tehnic.