O controversă majoră a izbucnit în Coreea de Sud după ce echipa națională de fotbal a obținut medalia de aur la Jocurile Asiatice, în finala disputată pe 3 octombrie 2026. Victoria împotriva Japoniei, înregistrată cu un scor de 1-0, a oferit sportivilor dreptul la o scutire semnificativă de la serviciul militar obligatoriu. Această situație a pus sub semnul întrebării echitatea dintre sportivi și alți profesioniști care trebuie să își îndeplinească obligațiile de apărare.
Scandalul a fost alimentat de afirmațiile directe ale unor jucători după triumf. Yang Min-hyeok, care joacă pentru echipa belgiană Westerlo, a recunoscut deschis că scopul principal a fost obținerea scutirii de armată, declarând că medalia sau titlul nu au reprezentat interesul său major. Și căpitanul echipei, Lee Gi-hyuk, a susținut o poziție similară, sugerând că evitarea serviciului militar a fost o prioritate în fața performanței sportive. Deși ambii au cerut scuze public ulterior, reacțiile au fost extrem de dure.
Regimul special pentru sportivi, introdus încă din anul 1973, permite celor care câștigă medalii olimpice sau aur la Jocurile Asiatice să urmeze doar un stagiu de pregătire militară de bază, de trei săptămâni. În schimb, bărbații apți fizic, cu vârste între 18 și 28 de ani, sunt obligați de regulă să servească între 18 și 21 de luni. Ministrul Sportului, Choi Hwi-young, a reacționat în urma incidentului, afirmând că sistemul de scutiri va trebui inevitabil restrâns, deși nu există încă o decizie legislativă oficială.
Diferența de tratament este vizibilă și în raport cu industria muzicală, unde regulile sunt mult mai rigide. Membrii trupei BTS, deși au contribuit la popularizarea culturii sud-coreene la nivel global, nu au beneficiat de scutiri. Între anii 2022 și 2025, toți cei șapte membri ai trupei au trebuit să își întrerupă activitatea pentru a îndeplini obligațiile militare. Pentru artiști, scutirea este condiționată de criterii precum clasarea pe primele locuri la concursuri internaționale sau absolvirea unor programe de pregătire de cinci ani.
Această problemă de echitate este extrem de sensibilă din cauza contextului geopolitic al regiunii. Serviciul militar obligatoriu rămâne un pilon central în Coreea de Sud din cauza tensiunilor cu Coreea de Nord. Cele două state nu au semnat niciodată un tratat de pace, conflictul dintre ele fiind încheiat doar printr-un armistițiu după Războiul Coreean din 1950 – 1953. Diviziunea Peninsulei Coreene menține necesitatea unei prezențe militare constante și obligatorii pentru populația masculină.
În prezent, dezbaterea se concentrează pe modul în care performanța sportivă poate justifica reducerea timpului de serviciu. Criticii susțin că sistemul actual creează privilegii nejustificate pentru anumite categorii de succes. Nu se știe încă dacă eventualele schimbări legislative vor viza doar competițiile sportive viitoare sau dacă vor impune noi condiții generale pentru întregul sistem de scutiri de la armată.