Județele Suceava și Sălaj se remarcă prin cele mai ridicate rate ale fertilității din România, fiind singurele care depășesc pragul de 1,75 copii per femeie. Conform estimărilor Eurostat pentru anul 2024, Suceava a înregistrat un indice de 1,81 copii per femeie, în timp ce în Sălaj valoarea a fost de 1,80. Aceste două unități administrative conduc clasamentul național al natalității, oferind un contrast puternic față de restul țării.
În ceea ce privește restul clasamentului național, Harghita urmează imediat după primele două locuri, cu o rată de 1,64 copii per femeie, fiind urmată de Giurgiu, care înregistrează 1,57. Alte județe cu valori semnificative sunt Ialomița și Mureș, ambele cu 1,55, Brașov cu 1,54 și Covasna cu 1,53. Aceste cifre evidențiază o distribuție variată a fertilității pe teritoriul României, deși majoritatea rămân sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.
La polul opus al acestui indicator demografic se află județul Ilfov, care înregistrează cea mai scăzută rată de fertilitate din țară, cu doar 1,09 copii per femeie. Diferența dintre Suceava, care deține cel mai mare indice, și Ilfov este de 0,72 copii per femeie. Urmează Mehedinți cu 1,16, Gorj cu 1,17, Vâlcea cu 1,21, Cluj cu 1,22 și municipiul București, care are o rată de 1,23 copii per femeie.
Nivelul fertilității la nivelul Uniunii Europene a scăzut la 1,34 copii per femeie în 2024, de la 1,38 înregistrat în 2023, marcând un minim istoric față de datele colectate începând cu anul 2001. În comparație cu media europeană, România are două județe cu o fertilitate de cel puțin 1,75, o valoare egală cu cea din Ungaria și Țările de Jos. În Europa, cele mai mari rate se regăsesc în regiunile franceze Mayotte și Guyana Franceză.
Indicatorul ratei totale a fertilității reprezintă o estimare statistică a numărului de copii pe care i-ar putea avea, în medie, o femeie pe parcursul întregii perioade reproductive. Este important de menționat că acest parametru nu indică numărul real de nașteri anuale și nici nu garantează creșterea populației, deoarece evoluția demografică depinde și de migrație, mortalitate și structura pe vârste a populației.
Analiza acestor date demografice este esențială pentru planificarea serviciilor publice, precum infrastructura medicală, școlile sau creșele. Deși ratele de fertilitate oferă o imagine asupra potențialului de nașteri, acestea trebuie interpretate împreună cu numărul efectiv de nașteri și dinamica migrației. Datele Eurostat pentru județele României sunt estimări pentru anul 2024 și pot suferi revizuiri pe măsură ce statisticile oficiale sunt actualizate.