România traversează o perioadă demografică critică, înregistrând cel mai scăzut nivel al natalității din ultimul secol. Conform noilor date furnizate de Institutul Național de Statistică, populația după domiciliu a țării a scăzut la 21,56 milioane de persoane la data de 1 iulie 2026. Această cifră reprezintă o diminuare de 0,5% față de perioada aceeași din anul precedent, reflectând o tendință de scădere continuă a numărului de locuitori din țară.
Analiza detaliată a structurii demografice arată că populația urbană a României a scăzut cu 0,9%, în timp ce cea rurală a înregistrat o scădere de 0,02%. Din punct de vedere al genului, numărul femeilor s-a redus cu 54.300 de persoane, iar cel al bărbaților cu 59.600 de persoane. În prezent, populația urbană reprezintă 55,1% din totalul rezidenților, în timp ce femeile constituie 51,3% din întreaga populație a țării.
Fenomenul de îmbătrânire a populației române s-a accentuat semnificativ în ultimul an, modificând echilibrul dintre generații. La 1 iulie 2026, numărul persoanelor de peste 65 de ani a depășit populația tânără de 0-14 ani cu 39,2%, având 4.097,7 mii vârstnici față de 2.944,1 mii tineri. Raportul dintre aceste categorii este de 139,2 persoane vârstnice la fiecare 100 de persoane tinere, o creștere față de valoarea de 135,4 raportată în 2025.
Vârsta medie a populației a ajuns la 43,4 ani, iar cea mai mare pondere în structura demografică este reprezentată de grupa de vârstă 45-49 de ani, care înregistrează 8,6%. Scăderea natalității este influențată de factori precum amânarea întemeierii familiilor pentru carieră și limitarea numărului de copii per cuplu. Valorile fertilității sunt particulièrement scăzute în regiuni precum București, Cluj, Gorj, Mehedinți și Ilfov, conform observațiilor experților.
La nivel european, rata fertilității a coborât la 1,34 copii per femeie în 2024, fiind cel mai scăzut nivel din 2001. Această valoare rămâne sub pragul de 2,1 copii necesar pentru înlocuirea generațiilor. În România, doar două regiuni au atins cel puțin 1,75 copii per femeie, în timp ce vârsta mediană a femeilor la naștere în UE a crescut la 31,9 ani în 2024, fiind influențată de costurile ridicate ale locuirii și incertitudinea profesională.
Situația demografică din România se înscrie într-un context de presiune crescută asupra sistemelor de sănătate și a celor de pensii. Scăderea numărului de nașteri și îmbătrânirea populației afectează direct capacitatea pieței muncii de a susține economia. Această evoluție este însoțită de o schimbare a distribuției populatăi, unde regiuni precum Ilfov au cunoscut o creștere de 44,6% în ultimul deceniu, în contrast cu București, care a pierdut aproximativ 156.000 de locuitori.