Reforma sistemului de învățământ din Ucraina, programată pentru aplicare începând cu anul 2027, generează îngrijorări majore în comunitatea românească din regiunea Cernăuți. Proiectul de reformă, denumit „Noua Școală Ucraineană”, presupune tranziția de la modelul sovietic de 11 clase la sistemul occidental de 12 clase, în vederea alinierii la standardele europene. Această schimbare structurală va afecta direct modul în care elevii români își pot continua studiile în limba maternă.
Din totalul de 44 de licee care oferă în prezent predare în limba română sau sunt bilingve în regiunea Cernăuți, doar 15 vor păstra statutul de licee academice. Restul de 29 de instituții vor fi restrânse la nivelul de gimnaziu, oferind educație doar până la clasa a IX-a. Această reconfigurare a rețelei școlare este determinată de necesitatea îndeplinirii unor criterii stricte pentru statutul de liceu academic, precum dotarea cu laboratoare, internet, adăpost antiaerian și un număr minim de profiluri de studiu.
Reprezentanții comunității românești, inclusiv Aurica Bojescu de la Uniunea „Comunitatea Românească din Ucraina”, avertizează că această transformare poate accelera procesul de asimilare și ucrainizare. Lipsa claselor liceale în localitățile rurale va obliga elevii să facă naveta către centre academice mai mari, o sarcină dificilă în condițiile infrastructurii deficitaire și ale războiului. În localitatea Suceveni, de exemplu, elevii vor trebui să se deplaseze spre Carapciu, ceea ce ridică temeri legate de siguranța lor în cazul alarmelor aeriene.
Autoritățile ucrainene, prin vocea lui Oxana Sacrier de la Administrația Militară Regională Cernăuți, susțin că nicio instituție de învățământ nu va fi închisă și că numărul total de școli cu predare în română va rămâne la 63. Guvernul local promite că noile rețele vor asigura accesul la licee la o distanță de maximum 30 de kilometri și că elevii vor beneficia de transport școlar. Totuși, Oxana Sacrier a menționat că numărul celor 15 licee academice ar putea fi revizuit în funcție de nevoile demografice și de personalul didactic disponibil.
Situația este complexă și în alte zone, precum la Crasna, unde liceul „Alexandru Ilschi” a devenit bilingv prin programul-pilot al reformei. Deși comunitatea locală nu se teme de pierderea limbii, Aurica Bojescu subliniază că trecerea la predarea bilingvă poate reduce treptat numărul claselor exclusiv în limba română. În paralel, la grădinița „Grâurel” din Cernăuți, lipsa de educatoare vorbitoare de română, agravată de plecarea multora în străinătate după invazia rusă, pune în dificultate educația timpurie a copiilor români.
Contextul reformei este strâns legat de procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, care impune armonizarea standardelor educaționale. În acest cadru, pe 12 octombrie 2026, Ucraina a adoptat o lege privind drepturile minorităților naționale în educație, care prevede statut special pentru școlile unde peste jumătate dintre elevi învață într-o limbă minoritară. Această regulă este privită cu scepticism de comunitatea română, care se teme că va dezavantaja instituțiile cu un număr mai mic de elevi români.