Unitățile de învățământ din România încep să implementeze măsuri de siguranță sporite după incidentul din Bistrița, încercând să controleze accesul în incinte. În timp ce unele instituții propun tehnologii avansate, alte se confruntă cu lipsa resurselor financiare pentru personalul de pază. Această situație creează un decalaj semnificativ între școlile private și cele din sistemul public, unde securitatea depinde adesea de implicarea neoficială a părinților sau de resursele limitate ale primăriilor.
În unele licee, procedurile de control au devenit mult mai riguroase, obligând elevii să prezinte documente de identitate pentru a intra în curte. Un liceu din sectorul Rahova a impus deja verificarea carnetelor cu fotografie pentru fiecare elev. În schimb, la unele școli private, tehnologia joacă un rol central în procesul de monitorizare. Mariana Stan, director, explică faptul că elevii și profesorii folosesc legitimații, brățări electronice, coduri QR pe telefon sau chiar inele cu senzor pentru a asigura accesul controlat.
Problema principală rămâne însă lipsa personalului de pază în unitățile școlare mici sau cu bugete reduse. În astfel de cazuri, responsabilitatea pentru menținerea ordinii revine adesea profesorilor sau femeilor de serviciu. Unele asociații de părinți au ales să plătească singure un om de ordine pentru a compensa lipsa finanțării de la stat. Conform legii învățământului, finanțarea pentru pază poate fi asigurată de școli, de primării prin polițiști locali sau prin firme private de securitate.
Sistemul de stat nu dispune în prezent de un buton de panică care să permită alertarea simultană a tuturor persoanelor din clădire sau a serviciilor de urgență. În prezent, singurul mecanism de reacție este cel prin care directorul sună la poliție și ambulanță, pentru a contacta ulterior părinții. De asemenea, există o lipsă de pregătire medicală, deoarece legea nu obligă angajații școlilor să urmeze cursuri de prim ajutor pentru a ajuta copiii răniți până la sosirea echipajelor medicale.
Pericolul nu provine doar din exterior, ci și din interiorul comunităților școlare, fiind raportate numeroase acte de violență. Anul trecut, polițiștii au investigat peste 1.800 de acte de violență care au implicat elevi. Datele Inspectoratului General de Poliție arată că, în ultimii 3 ani, au existat 5 cazuri grave în care elevi cu vârste între 13 și 18 ani au atacat profesori sau colegi cu cuțitul. Aceste incidente s-au desfășurat în săli de clasă, în curți sau în imediata apropiere a școlilor.
Securitatea în mediul școlar rămâne un subiect sensibil, mai ales în zonele unde rata infracționalității este ridicată. Ministerul Educației a cerut deja stabilirea unor zone de refugiu și instalarea camerelor de supraveghere în cazul unor calamități sau atacuri. Totuși, implementarea acestor cerințe depinde direct de capacitatea financiară a fiecărei unități de învățământ și de consecvența conducerilor locale în aplicarea regulilor de siguranță stabilită.