Două sortimente de iaurt de capră, comercializate la un preț de aproximativ 10 lei, au fost identificate ca având lapte de vacă în compoziție. Această descoperire a avut loc în urma unei anchete de laborator desfășurate în cadrul campaniei „Ce ne puneți în mâncare”, organizată de Observator. Produsele suspecte aparțin aceluiași producător și sunt vândute în segmentul premium, însă analizele au demonstrat că etichetele nu reflectă realitatea produselor achiziționate din magazine online.
Pentru a confirma rezultatele obținute inițial, probele au fost trimise și către un laborator din străinătate pentru investigații suplimentare. Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), a explicat faptul că identificarea speciei de lapte necesită analize de ADN, care sunt mult mai complexe și costisitoare decât testele obișnuite de grăsime sau proteine. Conform acestui specialist, produsele respective nu pot fi considerate iaurturi de capră, deoarece conțin și lapte de vacă, fapt ce induce consumatorii în eroare.
Dorin Cojocaru, reprezentantul Asociației Patronale Române din Industria Laptelui, a declarat că această practică reprezintă o fraudă alimentară, deoarece încalcă Regulamentul 852 privind substituția de produs. Dacă pe ambalaj ar fi menționat termenul de „amestec” sau „produs mixt”, cumpărătorul ar fi putut decide în cunoștință de cauză. În prezent, situația este considerată și o formă de concurență neloială la raft, deoarece producătorul nu respectă transparența necesară în raport cu clienții săi.
Există mai multe ipoteze privind modul în care laptele de vacă ajunge în aceste iaurturi, de la neglijență până la intenție. Alexandru Cîrîc menționează că poate fi vorba de utilizarea laptelui de vacă degresat pentru ajustarea conținutului de grăsime, de contaminare accidentală în timpul procesării pe aceleași echipamente sau de o substituție deliberată pentru scăderea costurilor de producție. În orice caz, compoziția finală trebuie să corespundă strict informațiilor de pe etichetă pentru a nu afecta sănătatea consumatorilor.
Producătorul identificat a respins acuzațiile și a promis efectuarea unei verificări interne, însă nu a mai transmis ulterior un punct de vedere oficial. În ceea ce privește consecințele legale, Csaba Lajos Bekesi, președintele ANPC, a precizat că amenzile pentru astfel de abateri pot atinge pragul de 100.000 de lei. Autoritățile pot dispune, de asemenea, oprirea temporară a comercializării sau retragerea produselor de pe piață, pentru a proteja dreptul consumatorilor la o hrană sigură și corect etichetată.
În România, aprovizionarea cu lapte de capră este o provocare majoră din cauza numărului limitat de ferme comerciale care produc cantități mari de materie primă. Colectarea acestui tip de lapte în zone precum Dobrogea sau Ialomița implică costuri foarte ridicate și dificultăți logistice semnificative. Din aceste motive, piața este adesea influențată de importuri, iar lipsa de transparență în etichetare poate ascunde utilizarea unor ingrediente mai ieftine pentru a compensa aceste costuri de producție.