O evaluare recentă prezentată la Universitatea din București arată că nivelurile de zgomot în jurul multor școli din București depășesc limitele recomandate. Din cele 46 de unități de învățământ analizate în cadrul studiului, 30 de școli au înregistrat valori orientative de zgomot peste pragul de 56 de decibeli. Această limită este cea prevăzută în ordinul Ministerului Mediului din 2021, însă rezultatele indică o situație îngrijorătoare pentru numeroase locații din oraș.
Analiza a evidențiat faptul că 14 școli depășesc chiar pragul de 70 de decibeli pe latura lor cea mai expusă la zgomot. Unitățile de învățământ care prezintă o expunere ridicată tind să formeze grupări în zona centrală a orașului. Printre instituțiile menționate în raport se numără Colegiul Național de Muzică „George Enescu”, Școala Gimnazială „Iancului”, Liceul Pedagogic „Anastasia Popescu”, Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Școala Gimnazială „Tudor Arghezi” și Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”.
Campania de monitorizare a fost desfășurată în perioada 22-27 octombrie, utilizând aplicația Decibel X în 276 de puncte diferite. Autorii au urmărit trei intervale de timp specifice: dimineața până la ora 12:00, la prânz și după-amiaza între orele 12:00 și 16:00, precum și după ora 16:00. Pentru a obține datele, s-a calculat un indicator orientativ pentru intervalul 07:00–19:00, numit „Lzi*”, care nu este echivalent cu indicatorul oficial Lzi determinat pe termen lung.
Rezultatele arată că nivelul mediu de zgomot crește pe parcursul zilei, de la 55 dB dimineața la 60 dB la prânz și 62 dB seara. Pe latura cea mai expusă, valorile medii au fost de 58, 62 și 64 dB. Autorii explică faptul că o diferență de șapte decibeli între dimineață și seară înseamnă aproximativ de cinci ori mai multă energie sonoră. Calculul a folosit medii energetice, care țin cont de scara logaritmică a decibelilor, nu medii aritmetice.
Deși studiul semnalează locuri care necesită verificări, rezultatele nu reprezintă o constatare oficială a încălcării limitelor legale. Autorii subliniază că aplicația oferă valori orientative și nu este echivalentă cu măsurătorile realizate cu un sonometru de clasa 1. Pentru ameliorarea situației, se propun măsuri precum reducerea vitezei în jurul școlilor, instalarea de perdele vegetale și utilizarea elementelor de fonoizolare. De asemenea, se recomandă compararea acestor date cu hărțile strategice de zgomot ale Primăriei Capitalei.
Monitorizarea nivelului de zgomot urban este un subiect de interes pentru sănătatea publică, având impact direct asupra proceselor cognitive. Zgomotul de fond poate afecta capacitatea elevilor de a înțelege vorbirea, precum și nivelul de atenție și memoria. Deși această campanie a evidențiat expunerea exterioară, ea nu a inclus măsurători ale nivelului sonor din interiorul sălilor de clasă sau efectele directe asupra elevilor.