Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a emis marți un punct de vedere oficial cu privire la utilizarea termenului „ministră”. Această intervenție a fost solicitată de Ministerul Culturii, în urma unei ezitări legate de modul corect de a desemna o femeie care ocupă această funcție publică. Instituția a analizat dacă feminizarea denumirilor de profesii și funcții este permisă în cadrul comunicării oficiale sau dacă trebuie respectate normele tradiționale ale limbii române.
Conform explicațiilor oferite de Alexandru Nicolae pe pagina de Facebook a institutului, procesul de feminizare a ocupărilor și funcțiilor este un fenomen dinamic. Acesta este influențat direct de evoluția limbii și de schimbările sociale, precum extinderea participării femeilor la responsabilități publice. Lingviștii subliniază că stabilizarea unei forme și neutralizarea conotațiilor sale presupun, de cele mai multe ori, o perioadă de variație în utilizarea limbajului de către societate.
În dicționarul DOOM3, publicat în anul 2021, există o distincție clară între diversele forme de feminin. În timp ce termeni precum „decană”, „deputată” sau „președintă” sunt înregistrați fără marcaje speciale, cuvântul „ministră” este marcat drept colocvial. Institutul precizează că acest termen poate fi folosit atât în comunicarea orală, cât și în scris, în contexte unde registrul colocvial este acceptat, inclusiv în intervenții publice sau texte cu o componentă personală.
Totuși, pentru documentele oficiale, Institutul de Lingvistică recomandă utilizarea formei masculine „ministru”. Această recomandare vizează comunicarea scrisă formală, cum ar fi actele, adresele și alte documente instituționale. Utilizarea masculinului generic are scopul de a desemna funcția oficială din Guvern sau Cabinet, indiferent de genul natural al persoanei care exercită acea funcție. Recomandarea poate fi reevaluată ulterior, în funcție de evoluția uzului și de eventuale schimbări normative.
Dezbaterile au apărut după ce Ioana Ciocan a ales să se prezinte drept „ministra Culturii”. Deși aceasta a recunoscut că știa faptul că termenul este considerat colocvial în DOOM3, a decis să îl folosească, primind ulterior corecții de la utilizatorii de Facebook. Ioana Ciocan a solicitat apoi un punct de vedere pentru a vedea dacă feminizarea funcțiilor poate fi reglementată, astfel încât termenul să poată apărea în documente precum decretele de numire.
Utilizarea formelor de gen în limbă este un subiect constant în administrația publică, unde regulile de redactare trebuie să echilibreze tradiția cu noile tendințe sociale. În România, normele de limbaj pentru funcționarii publici sunt reglementate prin dicționare oficiale, însă adaptarea terminologiei la realitățile de gen reprezintă o provocare constantă pentru instituțiile care gestionează actele administrative și comunicarea de stat.