Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că, în cursul anului 2023, aproximativ 38% dintre copiii născuți în România aveau mame cu statut ocupațional casnic. Această cifră reflectă o distribuție diferențiată în funcție de zona de locuire, ponderea femeilor fără activitate economică fiind mult mai ridicată în zonele rurale. Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a prezentat aceste rezultate în cadrul evenimentului de lansare a cercetării intitulată „România nevalorificată”.
În mediul rural, situația este și mai pronunțată, deoarece ponderea femeilor casnice se apropie de pragul de 50%. Tudorel Andrei a subliniat că aceste date nu reprezintă doar cifre statistice, ci descriu o realitate socială concretă. Conform președintelui INS, aceste realități necesită intervenție sau, cel puțin, o atenție sporită din partea decidenților. El a menționat că este esențial să înțelegem starea economiei și demografia prin intermediul acestor indicatori statistici.
Președintele INS a insistat asupra importanței anticipării schimbărilor demografice pentru a putea adapta serviciile necesare populației. Deși fenomenul de îmbătrânire a populației este prezent și în alte țări dezvoltate, precum Franța sau Germania, România trebuie să identifice necesarul de servicii pentru următorii 10 ani. Tudorel Andrei a explicat că anticiparea proceselor demografice este crucială pentru a gestiona corect impactul pe care acesta îl va avea asupra societății.
O problemă majoră identificată de Tudorel Andrei este modificarea structurii pe vârste a populației casnice în ultimele decenii. Analizând cele trei recensăminte efectuate după anul 1990, se observă o îmbătrânire a acestui segment de populație. Comparând datele de la recensământul din 1992 cu cele din 2021, structura pe grupe de vârstă a suferit schimbări semnificative, ceea ce indică o evoluție demografică pe care statul trebuie să o monitorizeze constant.
Evoluția numerică a persoanelor casnice pe anumite intervale de vârstă este de asemenea marcată. La recensământul din 2021, numărul persoanelor din grupa de vârstă 45-49 de ani s-a dublat, în timp ce în grupa 50-54 de ani s-a înregistrat o creștere de 1,7 ori. Cel mai dramatic salt a fost înregistrat la grupa de vârstă 60-64 de ani, unde numărul persoanelor cu statut casnic s-a triplat față de perioadele anterioare analizate.
Aceste statistice au fost discutate în cadrul prezentării cercetării „România nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, realizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Studiul analizează în mod specific modul în care participă femeile la economie și valoarea muncii neremunerate. Contextul demografic actual pune sub semnul întrebării echilibrul dintre activitatea economică și rolurile sociale tradiționale în cadrul societății românești.