România se confruntă cu o degradare rapidă a biodiversității, deși păstrează încă păduri naturale, râuri și pajiști cu o bogăție biologică remarcabilă. Lipsa unui sistem continuu și transparent de monitorizare a naturii face dificilă evaluarea exactă a vitezei cu care aceste resurse sunt pierdute. Orieta Hulea, directorul general al WWF-România, avertizează că prezența unor ecosisteme bogate nu garantează o stare bună de conservare, deoarece presiunile antropice afectează sever sănătatea mediului.
Datele privind starea mediului sunt alarmante, indicând faptul că 83% dintre habitatele de apă dulce evaluate se află într-o stare nefavorabilă de conservare. În ceea ce privește speciile de interes comunitar, doar 39% se mențin într-o stare favorabilă, cu excepția păsărilor, unde rata de conservare este de aproximativ 46%. Peștii, reptilele și amfibienii sunt printre cele mai afectate grupuri, în timp ce pentru alte 25% dintre specii starea de conservare rămâne necunoscută.
Efectele acestei degradări depășesc sfera ecologică și ating direct economia și bunăstarea cetățenilor prin creșterea costurilor. Pierderea biodiversității duce la soluri mai sărace, scăderea disponibilității apei și vulnerabilitatea agriculturii în fața secetei sau a inundațiilor. Orieta Hulea subliniază că biodiversitatea reprezintă infrastructura vie care susține economia, iar degradarea ei generează cheltuieli publice și private masive pentru lucrări de urgență sau despăgubiri în urma fenomenelor extreme.
Există însă exemple de succes care demonstrează că restaurarea naturii este posibilă și aduce beneficii economice locale. La Mahmudia, în Delta Dunării, restaurarea a 924 de hectare de zonă umedă a dus la revenirea păsărilor, peștilor și a turismului. La Băile Tușnad, implementarea unor măsuri de prevenție a redus conflictele cu urșii de la 41 de pagube în 2021 la zero în 2023, demonstrând că investițiile în siguranță sunt eficiente.
O altă abordare sustenabilă a fost observată în Brașov, unde schimbarea criteriilor de achiziție a alimentelor pentru școli a încurajat producătorii locali. În loc să se prioritizeze doar prețul cel mai mic, s-au introdus criterii privind calitatea și proveniența produselor, beneficiind peste 22.200 de copii. Deși astfel de proiecte funcționează, trecerea de la inițiative locale la politici naționale este dificilă din cauza intereselor politice și a lipsei unei finanțări dedicate pentru conservare.
La nivel global, Raportul Planeta Vie publicat de WWF evidențiază o scădere drastică a populațiilor de animale sălbatice. Între anii 1970 și 2022, dimensiunea medie a populațiilor monitorizate a scăzut cu 73%, bazându-se pe date de la 5.790 de specii. Această tendință globală reflectă un dezechilibru financiar major, deoarece investițiile în protejarea naturii sunt mult mai mici decât fondurile direcționate către activități care o afectează negativ.