O cercetare recentă intitulată BAROMETRUL Diasporei, realizată de INSCOP Research pentru Grupul Banca Transilvania, relevă faptul că peste jumătate dintre români mențin o legătură directă sau prin intermediul familiei cu persoanele care locuiesc în străinătate. Studiul indică faptul că migrația nu mai reprezintă o alegere definitivă între România și o altă țară, ci devine o formă de mobilitate care menține conexiunea cu țara de origine. În prezent, 56% dintre români au o legătură cu diaspora, integrată în structura socială a țării.
Conexiunea dintre românii din țară și cei din diaspora este susținută de mai multe factori, precum proprietățile, banii trimiși acasă, relațiile profesionale și participarea civică. Din punct de vedere financiar, peste 60% dintre persoanele care au trăit sau trăiesc în străinătate au trimis bani în România, iar aproximativ 33% dintre aceștia au făcut acest lucru în mod consecvent. Destinația principală pentru aceste transferuri financiare sunt nevoile familiei, incluzând cheltuielile curente, educația, sănătatea, locuința și plata unor obligații.
Familia rămâne unul dintre cele mai puternice elemente de legătură, peste 17% dintre respondenți menționând că au copii care trăiesc în prezent în străinătate. Totuși, migrația aduce și provocări emoționale semnificative pentru cei rămași în țară. Aproximativ 51% dintre participanții la sondaj au menționat rărirea anumitor relații, în timp ce circa 46% au făcut referire la situația copiilor care cresc fără unul sau ambii părinți, evidențiind costurile sociale ale plecării.
Decizia de a reveni în România este influențată în principal de perspectivele economice și de calitatea vieții oferite de țară. Aproape 41% dintre respondenți consideră că salariile și locurile de muncă mai bune sunt motivele principale pentru revenire, în timp ce 32% menționează menținerea apropierii de familie. Un alt factor important este îmbunătățirea condițiilor de viață și a serviciilor publice, aspect menționat de aproximativ 20% dintre cei interogați ca o condiție pentru întoarcere.
Perspectiva generațiilor viitoare arată o schimbare de paradigmă, deoarece aproximativ 36% dintre respondenți își doresc ca viitorul copiilor sau tinerilor din familie să fie construit în România. În schimb, 29% au răspuns că viitorul lor ar putea fi oriunde le este mai bine, iar 16% preferă ca aceștia să rămână în străinătate. Remus Ștefureac, CEO și fondator INSCOP Research, subliniază că diaspora este o prelungire organică a societății românești, iar granițele s-au estompat pentru o parte importantă a populației.
Studiul a fost realizat în perioada august-septembrie 2026, prin interviuri telefonice pe un eșantion de peste 1.400 de persoane reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de peste 18 ani. Cercetarea utilizează un index complex care grupează populația în patru categorii: persoanele care au trăit în străinătate, cele cu rude apropiate în alte țări, studenții care au studiat în afara țării și persoanele cu legături reduse cu diaspora.