Tragedia din Codlea, județul Brașov, în care un tânăr de 19 ani s-a sinucis după ce a fost prins de părinți cu droguri, a generat o analiză profundă asupra sistemului de combatere a substanțelor. Denis și-a luat viața la marginea unei păduri în timpul unui apel video cu mama sa, după ce tatăl său făcuse o plângere la poliție pentru posesia de substanțe interzise. Criminologul Vlad Zaha susține că intervenția statului ar fi putut evita acest deznodământ fatal.
Vlad Zaha argumentează că dezincriminarea consumului ar fi putut oferi tânărului o perspectivă diferită, eliminând presiunea unei condamnări penale. Specialistul menționează că perspectiva pedepsei ar fi putut fi factorul decisiv care a dus la deznodământul tragic, în contextul unei situații deja dificile, precum depresia sau tulburările de consum. Dacă consumul nu ar fi fost criminalizat în România, tânărul ar fi putut beneficia de o abordare care să nu îi umple „paharul” cu stres juridic.
O altă dimensiune abordată de criminolog vizează implementarea unor politici de reducere a riscurilor pentru a preveni transformarea consumului ocazional în dependență problematică. Vlad Zaha precizează că, în cazul dezincriminării, ar fi existat posibilitatea accesării unor centre de tratament, facilități post-cură și informații despre consumul responsabil. Aceste mecanisme ar fi putut include și testarea substanțelor pentru a asigura siguranța utilizatorilor, prevenind astfel apariția unor situații de supradoză sau de consum necontrolat.
Expertul subliniază, de asemenea, necesitatea unei prevenții primare care să orienteze resursele instituționale către combaterea traficului de droguri, nu către pedepsirea consumatorilor. Vlad Zaha propune ca forțele de ordine să acționeze împotriva marelui trafic, în loc să se concentreze pe persoanele care consumă. El consideră că o prevenție realizată la standarde internaționale ar fi putut împiedica tânărul să ajungă chiar în etapa de consum, schimbând radical modul în care statul gestionează această problemă.
Analiza este susținută de date care arată o creștere a consumului de substanțe la nivel global și național, în ciuda politicilor prohibitive. În România, numărul persoanelor care au consumat substanțe cel puțin o dată a crescut cu peste 200% din 2013 până în prezent. Vlad Zaha notează că, în 2025, 6000 de persoane au fost conduse la secție pentru substanțe, fără un mandat, ceea ce indică o abordare bazată pe represiune rather than pe asistență sau prevenție.
Sistemul actual de combatere a drogurilor în România implică o alocare bugetară masivă către represiune, în detrimentul programelor de asistență. În 2024, Poliția Română a cheltuit 271,3 milioane de lei pentru combaterea drogurilor, în timp ce Agenția Națională Antidrog a avut doar 5,33 milioane de lei alocați pentru programele de prevenire și asistență. Această distribuție reflectă un raport de aproximativ 51 de lei pentru represiune la fiecare leu dedicat prevenției și asistenței sociale.