Un nou raport elaborat de Expert Forum analizează proiectul de lege privind reglementarea partidelor politice, evidențiind riscuri de slăbire a garanțiilor democratice. Documentul subliniază că propunerea Autorității Electorale Permanente (AEP) ar putea centraliza deciziile esențiale la o autoritate cu numire politică. Această schimbare ar putea afecta direct pluralismul politic și dreptul fundamental de asociere în România, prin introducerea unor praguri de constituire nejustificate și a unor motive de dizolvare formulate cu o precizie insuficientă.
Una dintre principalele modificări identificate este transferul competenței de înregistrare și dizolvare a partidelor de la Tribunalul București către AEP. Expert Forum consideră că această mutare de la o instanță judecătorească la o autoritate administrativă este problematică, deoarece conducerea AEP este numită printr-un mecanism cu caracter politic. În prezent, standardele europene și jurisprudența CEDO recomandă ca aceste procese să fie gestionate de un organ independent, în timp ce proiectul propune o procedură administrativ-jurisdicțională la AEP.
Un alt punct critic este creșterea pragului de membri fondatori de la 3 la 100 de persoane, o schimbare care nu este justificată în nota de fundamentare. Deși numărul partidelor înregistrate a crescut semnificativ față de perioada 2008-2012, organizația consideră că problemele administrative nu justifică restricționarea dreptului de asociere. Expert Forum menționează că pragul anterior de 25.000 de membri a fost declarat neconstituțional anterior, însă noul prag de 100 de membri este văzut ca o barieră în calea pluralismului.
Proiectul introduce și noi motive pentru dizolvarea partidelor, care ar putea fi aplicate de AEP prin hotărâre, fără a mai trece neapărat prin controlul instanței. Printre motivele menționate se numără inactivitatea sau neparticiparea la două scrutine succesive, o regulă care ar putea afecta un procent foarte mare de partide. Expert Forum avertizează că aceste criterii, precum lipsa unei adunări generale timp de 4 ani, sunt mai potrivite pentru sancțiuni administrative decât pentru o măsură ireversibilă precum dizolvarea.
În plus, raportul critică regimul contravențiilor, unde amenzile sunt stabilite într-un interval fix, între 20.000 și 80.000 de lei, indiferent de gravitatea încălcării. Această abordare este considerată în contrast cu principiul proporționalității sancțiunilor, deoarece o penalizare poate fi aplicată atât pentru nepublicarea unui document, cât și pentru alte erori administrative. De asemenea, schimbarea statutului juridic al partidelor în asociații de utilitate publică este privită cu scepticism, lipsind clarificări privind consecințele fiscale.
În contextul actual, reglementările privind partidele politice sunt adesea subiectul unor dezbateri privind transparența și controlul financiar. În România, controlul asupra finanțării partidelor este realizat de către AEP, însă modificările propuse de autoritatea electorală pot schimba echilibrul dintre controlul administrativ și independența politică. Această evoluție a legislației electorale este monitorizată atent de către organizațiile care urmăresc respectarea standardelor democratice și a independenței proceselor de asociere.