Nume noi au apărut în dosarul de înșelăciune care îl implică pe fostul candidat la președinție, Călin Georgescu. Acesta ar fi prezentat anumite persoane, pe care le-a descris drept afaceriști, în fața lui Răzvan Leu, cu scopul de a restitui o sumă de 1,1 milioane de euro. Printre persoanele menționate în cadrul anchetei se numără și orădeanul Sami Petroi, care ar fi avut un rol de intermediar în această situație.
Sami Petroi susține că nu a fost audiat până în acest moment și că este surprins de faptul că numele său apare în dosar. Acesta afirmă că rolul său a fost strict de intermediar și că informația privind implicarea sa în această anchetă reprezintă o surpriză totală. Orădeanul neagă că a fost chemat oficial ca martor și susține că abia acum a aflat detalii despre prezența sa în cadrul investigației judiciare.
În declarațiile sale, Petroi admite că a avut discuții cu familia lui Răzvan Leu, omul de afaceri care a depus plângerea împotriva lui Călin Georgescu. Acesta explică faptul că discuțiile nu au avut loc în calitate de potențial cumpărător, ci ca intermediar pentru un alt om de afaceri din județul Bihor. Petroi confirmă că i-a cunoscut pe aceștia prin Călin Georgescu, însă menționează că nu își amintește o întâlnire în Dorobanți, ci doar una la Buzău.
„Eu am adus un potențial cumpărător din județul Bihor. Era interesat să cumpere una sau mai multe firme ale domnului Leu. E adevărat, i-am cunoscut prin domnul Călin Georgescu”, a declarat Petroi. Totodată, acesta subliniază că este mirat de situație, deoarece consideră că nu a avut nicio comunicare oficială cu autoritățile în acest sens. În trecut, Sami Petroi a fost asociat cu firme radiate și a apărut în contexte radical-naționaliste.
Dosarul vizează o presupusă operațiune de obținere frauduloasă a unor sume de bani de la Răzvan Leu, prin care i s-ar fi promis o finanțare externă de șase milioane de euro. Conform procurorilor, victimei i s-ar fi solicitat o garanție financiară pentru acordarea acestei finanțări, rezultând un transfer de peste un milion de euro. Ulterior, după ce finanțarea nu s-a concretizat, s-ar fi solicitat o garanție suplimentară de 100.000 de euro, totalizând un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro.
Ancheta de fraudă se desfășoară într-un context în care autoritățile monitorizează atent tranzacțiile financiare de mari dimensiuni și promisiunile de finanțări externe. În cazul acestui dosar, procurorii urmăresc să determine dacă promisiunea unei sume de șase milioane de euro a fost folosită ca instrument pentru a obține garanții financiare reale. Prejudiciul de peste 1,1 milioane de euro reprezintă nucleul investigației privind modul în care s-au efectuat transferurile către persoana vătămată.