Nicușor Dan a subliniat necesitatea unor măsuri ferme pentru combaterea amenințărilor hibride, punând accent pe evoluția tehnologică și pe combaterea dezinformării. Președintele a explicat că tehnologia dronelor se dezvoltă constant pe măsură ce conflictele războiului evoluează, ceea ce impune o cooperare strânsă între statele europene. Conform acestui punct de vedere, este esențial ca națiunile să investească în dezvoltarea propriilor capacități de apărare pentru a rămâne relevante în contextul actual.
În cadrul summitului de la Ankara, Nicușor Dan a transmis un mesaj clar privind importanța dimensiunii economice și a colaborării industriale. El a susținut că este necesar să se aloce fonduri pentru acest scop, dar a adăugat că industriile de apărare trebuie să colaboreze eficient. Scopul final al acestei colaborări este asigurarea unei viteze de reacție suficient de mari pentru a face față noilor provocări tehnologice care apar în timpul conflictelor.
Pe partea de dezinformare, președintele a identificat două direcții majore de acțiune, una dintre ele vizând comunicarea politică și încrederea societății. Nicușor Dan consideră că politicienii trebuie să își asume atât eșecurile, cât și realizările parțiale pentru a evita un dialog paralel. Această abordare este necesară pentru a alinia comunicarea oficială cu realitatea cotidiană pe care o simt oamenii, evitând astfel prăbușirea încrederii în instituțiile statului.
Cea de-a doua componentă a luptei împotriva manipulării vizează infrastructura tehnică și campaniile desfășurate de fermele de boți. Nicușor Dan a avertizat că, atunci când 10.000 de conturi false amplifică un mesaj, vocea reală a cetățeanului este complet acoperită. De asemenea, președintele a menționat că intervenția a zeci de conturi care comentează pe site-urile unor cetățeni sau actori politici poate descuraja restul populației să își exprime opinia în mod democratic.
Pentru a proteja democrația, șeful statului a susținut necesitatea unor reglementări care să combată aceste practici de manipulare. El a precizat că este necesară curajul de a reglementa, fără a trece însă prin interzicerea libertății de exprimare. Obiectivul propus este ca libertatea de exprimare să se manifeste într-un mod proporțional între toți cetățenii, asigurând astfel un spațiu public sănătos și echitabil pentru toți participanții.
Contextul actual al securității și stabilității în Europa pune presiune pe deciziile politice rapide și pe capacitatea de reglementare a statelor. În timp ce tehnologiile de război și metodele de dezinformare digitală avansează, decidenții europeni caută echilibrul între protecția spațiului informațional și respectarea drepturilor fundamentale. Această evoluție forțează o reevaluare a modului în care infrastructura tehnică și comunicarea publică sunt gestionate la nivel național și internațional.