Mihai Jurca, care ocupă funcția de șef al Cancelariei Prim-ministrului, a punctat dificultățile majore care afectează relația dintre sectorul public și cel privat. În cadrul evenimentului Via Transilvanica Business Fest, organizat de fundația Deloitte și asociația Tășuleasa Social, acesta a subliniat că relația dintre stat și companii este marcată de o lipsă profundă de încredere. Această problemă socială și economică reprezintă un obstacol în calea dezvoltării armonioase a parteneriatelor necesare economiei.
Conform declarațiilor oferite de Mihai Jurca, încrederea este un element care necesită timp pentru a fi edificat, dar care poate fi pierdut într-un mod extrem de rapid. El a observat că societatea românească pornește de la un nivel de încredere foarte scăzut sau chiar inexistent, din cauza unor reguli care sunt considerate destul de neclare. Pentru a depăși această situație, acesta susține că încrederea trebuie construită prin rezultate concrete, nu doar prin promisiuni verbale.
În ceea ce privește viitorul economiei, Mihai Jurca a explicat faptul că parteneriatul public-privat va deveni o unealtă obligatorie pentru dezvoltare. El a menționat că, în special în domeniul infrastructurii, aceste colaborări vor reprezenta cele mai bune soluții disponibile pentru a aborda problemele actuale. În prezent, astfel de parteneriate sunt văzute ca o excepție care întărește regula, fiind procese care se realizează cu o dificultate considerabilă în contextul actual.
Un aspect crucial evidențiat de șeful Cancelariei Prim-ministrului este necesitatea ca aceste parteneriate să genereze profit pentru sectorul privat. El a argumentat că orice acțiune de business trebuie să aibă un sens economic clar pentru a funcționa corect. Dacă nu se înțelege acest context de profitabilitate, regulile de colaborare nu pot fi construite eficient de la început, ceea ce poate duce la eșecul proiectelor comune dintre stat și investitori.
Mihai Jurca a propus o abordare în care statul și companiile trebuie să colaboreze fără ca unul să acapareze complet proiectul. El a declarat că există obligația de a intra în parteneriate publice-private, dar cu scopul de a contribui și de a pune în slujba interesului general, lăsând atenția acolo unde este necesar. Această viziune pune accent pe contribuția activă a fiecărei părți în cadrul proceselor de dezvoltare națională.
Parteneriatul public-privat rămâne un mecanism complex de gestionare a resurselor statului și ale capitalului privat. În România, succesul acestor proiecte depinde de stabilitatea cadrelor legislative și de capacitatea instituțiilor de a oferi certitudini economice. Fără un set de reguli transparente și predictibile, atragerea investitorilor privați pentru proiectele de infrastructură de mare anvergură rămâne o provocare majoră pentru administrația publică.