Un videoclip care surprinde sute de nave aliniate pe apă, asemănătoare unei parcări gigantice, circulă intens pe rețelele de socializare sub o identitate falsă. Imaginile sunt prezentate de utilizatori ca fiind o dovadă a blocajului maritim din Strâmtoarea Ormuz, însă realitatea este complet diferită. Clipul a fost filmat de la fereastra unui avion de pasageri care decolează de pe aeroportul Changi din Singapore, nu într-o zonă de conflict geopolitic.
Această dezinformare a fost distribuită pe platforma Facebook și de către fostul deputat și corespondent de război Remus Cernea. Acesta a postat materialul susținând că imaginile arată petrolul blocat în zona Strâmtorii Ormuz și a precizat că nu este vorba despre un conținut generat de inteligența artificială. Deși afirmația privind autenticitatea imaginilor este corectă, acestea sunt scoase din context pentru a susține o narațiune falsă despre criza petrolieră actuală.
În realitate, ambarcațiunile vizualizate în filmare sunt nave care așteaptă să intre în portul din Singapore pentru a încărca sau descărca marfă. Această perspectivă de la bordul avioanelor care operează pe aeroportul Changi a devenit un fenomen viral, fiind adesea recunoscută prin mesaje care indică sosirea în Singapore. Scara uriașă a traficului maritim din acea zonă este însă folosită acum pentru a crea senzaționalism prin acuzații de blocaj militar.
Videoclipul respectiv nu este o noutate în mediul online, deoarece a inundat rețelele de socializare și la începutul conflictului dintre Statele Unite și Iran, în luna martie. În prezent, materialul este utilizat în două moduri opuse: unii îl prezintă ca pe dovada unui blocaj care cauzează prețuri mari la combustibili, în timp ce alte conturi îl folosesc ca pe o dovadă a redeschiderii traficului maritim. Ambele interpretări sunt eronate.
Singapore deține unul dintre cele mai mari și eficiente porturi din lume, fiind situat într-o zonă de trafic intens. Strâmtoarea Singapore și Strâmtoarea Malacca reprezintă unele dintre cele mai aglomerate culoare comerciale maritime globale. Aproximativ un sfert din totalul mărfurilor transportate la nivel mondial pe apă trece prin acest punct îngust, care face legătura între Oceanul Indian și Marea Chinei de Sud.
În contextul actual al dezinformării digitale, astfel de clipuri sunt utilizate frecvent pentru a manipula percepția publicului asupra unor crize geopolitice. Utilizarea unor imagini reale, dar decontextualizate, reprezintă o strategie comună pentru a conferi credibilitate unor știri false, evitând astfel acuzațiile că materialele sunt create artificial de către inteligența artificială.