O femeie din Sângeorz-Băi a reușit să părăsească ilegal teritoriul României în noiembrie 1988, ascunzându-se într-un compartiment secret al unui camion. Vehiculul era condus de logodnicul ei, un șofer de TIR englez, după ce autoritățile de la regimul comunist au respins cererea lor de căsătorie. Această tentativă de evadare a avut loc în contextul unui control extrem de strict asupra relațiilor dintre cetățenii români și străinii occidentali.
Conform datelor prezentate de CNSAS, orice relație cu cetățeni străini era considerată un risc de securitate pentru regim. Pentru ca o căsătorie internațională să fie validă, aceasta trebuia să primească aprobarea Consiliului de Stat. Odată ce cererea era depusă, Securitatea începea imediat verificări și supraveghere informativă asupra celor implicați. Procedura putea dura luni sau chiar ani de zile, iar multe cereri erau respinse fără niciun motiv oficial.
Presiunile exercitate de Securitate asupra cetățenilor români puteau lua forme diverse și extrem de dure. Autoritățile foloseau metode precum convocări repetate la sediile Securității, anchete, avertismente sau chiar excluderea din partid. De asemenea, persoanele vizează aceste relații puteau fi sancționate prin concediere sau exmatriculare. Familia și prietenii erau, de asemenea, supuși presiunilor pentru a-i convinge pe cei implicați să renunțe la ideea de căsătorie.
Tânăra din Sângeorz-Băi, angajată la o fabrică de tricotaje, l-a cunoscut pe șoferul englez în anul 1987, când acesta venea în România pentru a încărca marfă. După un an de așteptare, cererea lor de căsătorie a fost refuzată, ceea ce i-a determinat să încerce fuga. În noiembrie 1988, ea s-a ascuns printre baloturile cu cămăși din camion și a reușit să treacă granița, deși Securitatea a aflat despre incident abia în martie 1989, prin intermediul BBC.
În urma acestui caz, ofițerul de Securitate responsabil de supravegherea fabricii a fost sancționat, deoarece cunoștea intențiile celor doi, dar nu a luat măsurile necesare. Sancțiuni au primit și superiorul acestuia, din cauza lipsei unui control eficient asupra subordonatului. CNSAS precizează că, dacă fuga ar fi eșuat, tânăra ar fi putut fi repatriată și condamnată la detenție, inclusiv cu executarea pedepsei la locul de muncă.
În perioada comunismului, controlul asupra mișcării populației și al relațiilor cu exteriorul era unul dintre pilonii de menținere a regimului. Instituțiile de forță monitorizau constant orice interacțiune cu cetățenii din țările occidentale, considerând aceste contacte ca fiind surse de influență străină. Acest sistem de supraveghere informativă viza atât prevenirea evadierilor, cât și limitarea accesului românilor la informații și stiluri de viață din afara granițelor de fier.