Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a manifestat nemulțumire față de modul în care președintele Nicușor Dan a gestionat criza politică recentă. Edilul a criticat faptul că procesul de desemnare a unui premier a durat prea mult, considerând că România se află într-o perioadă de incertitudine neacceptabilă. Conform declarațiilor sale, președintele ar fi trebuit să ia decizii mai rapide pentru a stabiliza situația țării.
Constantin Toma a susținut că, în doar trei-patru zile, problema ar fi putut fi rezolvată, inclusiv prin organizarea unor alegeri anticipate. El a subliniat că, dacă un candidat nu reușește să obțină cele 233 de voturi necesare în Parlament, soluția ar fi trebuit să fie trecerea imediată la scrutinul anticipat. Edilul a menționat că nu este acceptabil ca țara să rămână într-o stare de blocaj până la finalizarea mandatului președintelui.
În cadrul discuțiilor, primarul a recunoscut că l-a votat și l-a susținut pe Nicușor Dan în trecut, însă a declarat că este dezamăgit de performanța acestuia actuală. El a argumentat că funcția prezidențială impune luarea unor decizii ferme, mai ales în contextul amenințărilor de la graniță, al războiului din Ucraina și al deficitelor economice. Pentru Toma, președintele ar fi trebuit să desemneze un premier care să își formeze Guvernul imediat.
Referitor la figura lui Ilie Bolojan, Constantin Toma a observat că acesta „a mai pierdut din viteză” și a sugerat că o perioadă de opoziție ar putea fi utilă pentru fostul premier și pentru PNL. Totuși, edilul a insistat că reformele bugetare începute de Bolojan trebuie continuate de orice viitor Guvern. El a descris acțiunile lui Bolojan în zona cheltuielilor ca fiind o „cruciada bunului-simț” necesară pentru țară.
În contextul actual, președintele Nicușor Dan a semnat decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan ca premier, document publicat în Monitorul Oficial. Conform procedurilor constituționale, noul premier are la dispoziție un termen de 10 zile pentru a solicita votul de încredere din partea Parlamentului. Această etapă implică dezbaterea programului și a listei de miniștri în ședință comună a Camerei Deputaților și a Senatului.
Procesul de formare a unui Guvern în România necesită obținerea majorității parlamentare, ceea ce înseamnă un minim de 233 de voturi din partea deputaților și senatorilor. Dacă acest prag de încredere nu este atins, administrația nu poate prelua funcțiile oficiale, ceea ce poate duce la necesitatea organizării unor alegeri noi pentru a restabili funcționalitatea instituțiilor statului.