Consiliul Județean Cluj a transmis Guvernul României și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației un set de propuneri pentru modificarea și completarea Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Autoritățile județene susțin că noul Cod, care ar fi trebuit să simplifice reglementările, face în schimb invers prin opt puncte esențiale. Conform documentului, legea restrânge drepturi ale cetățenilor, elimină soluții funcționale și lasă autoritățile locale fără instrumente de aplicare efectivă.
Una dintre probleme majore vizează definirea suprafeței construite, care acum include elemente precum aleele de acces, parcările, gardurile, locurile de joacă sau piscinele. În trecut, terasele sau scările erau excluse, însă noul Cod le include în amprenta edificată, ceea ce poate împiedica emiterea autorizațiilor pe parcele cu suprafață limitată. De asemenea, dispariția prevederii care permitea construirea pe fronturi preexistente fără documentație de urbanism obligă cetățenii să plătească și să aștepte un PUD, chiar și în zonele deja consolidate.
Probleme juridice grave apar și în ceea ce privește drepturile de proprietate, deoarece superficiarul și uzufructuarul au fost scoși din textul legii. Acest lucru înseamnă că anumite persoane care dețin drepturi reale asupra unui imobil nu își mai pot autoriza extinderile, deși Ministerul încearcă să compenseze prin „clarificări” fără valoare juridică. În plus, Codul nu stabilește termene de prescripție pentru contravenții și nu prevede o procedură clară, ceea ce creează un vid de reglementare în disciplina construcțiilor.
În mediul rural, promisiunea construirii caselor de până la 150 mp fără autorizație de construire pare a fi doar teoretică. Legea condiționează acest proces de utilizarea unor proiecte-tip rezultate din concursuri, însă metodologia pentru organizarea acestor concursuri nu a fost încă elaborată de Ministerul Dezvoltării. În realitate, cetățenii trebuie să apeleze la proiecte individuale, implicând aceleași costuri de proiectare și adăugând un aviz suplimentar de la arhitectul-șef de județ.
O altă schimbare critică este transferul competențelor de urbanism de la Consiliul Județean către municipiile polarizatoare, în special pentru zonele metropolitane. În cazul Zonei Metropolitane Cluj, urbanismul celor 18 comune va trece de la experiența județeană la primăria municipiului, fără ca aceasta din urmă să primească personal sau buget suplimentar. Totodată, digitalizarea prin „Ghișeul unic național” este promisă abia peste cinci ani, în timp ce până atunci procedurile vor continua prin e-mail.
Codul de Urbanism reglementează procesele de amenajare a teritoriului și construcții pe întreg teritoriul național, fiind instrumentul principal prin care autoritățile stabilesc limitele de dezvoltare urbană. Modificările legislative în acest domeniu au un impact direct asupra modului în care cetățenii își pot construi locuințele și asupra modului în care administrațiile publice își gestionează resursele și planificarea teritorială locală.