O analiză recentă asupra stării societății românești evidențiază o schimbare de mentalitate care semnalează o revenire la modele de comportament specifice regimului comunist. Autorul observă că atât sfera socială, reprezentată de cetățenii de pe stradă, cât și sfera oficială, care include politicieni și reprezentanți ai instituțiilor, par să adopte o stare de spirit ce amintește de epoca Ceaușescu. Această evoluție este percepută ca un pas înapoi vizibil și palpabil în dezvoltarea mentalității colective.
Fenomenul este descris prin termenul de „emilbobizare”, făcând referire la o transformare masivă a comportamentului oamenilor în cel al lui Emil Bobu. Acesta a fost unul dintre cei mai apropiați și obedienți colaboratori ai lui Nicolae Ceaușescu. Conform observațiilor, această tendință pare să îi afecteze pe indivizi de toate vârstele, genurile și condițiile sociale, creând un peisaj în care conformismul și obediența devin trăsături dominante în societatea actuală.
Analiza subliniază modul în care figura lui Ceaușescu a fost adaptată în imaginarul colectiv prin diverse versiuni, de la cea naționalistă sau ortodoxă, până la cea rusofilă sau fascistă. Această diversitate de interpretări ale trecutului contribuie la o atmosferă de regres social. Autorul menționează că, dacă anterior se observa o revenire la mentalitățile de la începutul anilor '90, acum situația pare să se deplaseze cu un deceniu mai în spate, către apogeul anilor '80.
Această „emilbobizare” sugerează o lipsă de gândire critică și o preferință pentru o ordine impusă, similară cu mecanismele de control din trecut. În loc de o evoluție către modernitate, societatea pare să se regreseze către un model de obediență totală. Această schimbare de paradigmă este prezentată ca o transformare profundă a modului în care oamenii interacționează cu autoritatea și cu structura socială în care trăiesc.
Contextul istoric al României este marcat de perioade de tranziție dificile, de la perioada comunistă la începutul anilor '90, când societatea a încercat să se adapteze la noile realități democratice. Evoluția mentalităților este adesea influențată de modul în care instituțiile și liderii politici gestionează puterea, influențând direct modul în care cetățenii își percep rolul în cadrul statului și al comunității de care fac parte.
În concluzie, observația privind „emilbobizarea” reflectă o îngrijorare legată de calitatea democrației și de capacitatea cetățenilor de a menține o autonomie de gândire. Dacă această tendință de conformism extrem se accentuează, riscul de a reveni la modele de comportament autoritare devine o realitate socială palpabilă. Autorul își păstrează însă o notă de rezervă, menționând că ar putea fi vorba despre o percepție subiectivă.