Protestele organizate de elevi, profesori și părinți în Franța au atins un nou nivel de intensitate marți, în cea mai importantă zi de acțiune din acest val de demonstrații. Manifestanții au blocat accesul în numeroase licee, exprimându-și nemulțumirea față de supraaglomerarea și degradarea sălilor de clasă. În timp ce în orașe precum Marsilia și Nantes manifestările au fost în mare parte pașnice, în Strasbourg, Lyon și Rennes situația a degenerat în violențe.
Poliția a utilizat gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile, în condiții în care protestatarii au provocat incendii pe străzi și au aruncat diverse obiecte. Ministerul de Interne al Franței a raportat că, de la începutul acestor proteste, au fost arestate 6.100 de persoane, marea majoritate fiind minori. Din acest număr, peste 1.800 de persoane sunt urmărite penal, inclusiv 1.483 de minori, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției.
Impactul ciocnirilor este semnificativ, fiind raportate cel puțin 715 polițiști și 215 adolescenți răniți. Un incident grav a avut loc în nordul Franței, unde un adolescent de 15 ani și-a pierdut mâna și o parte din antebraț după ce a ridicat o grenadă de dispersare utilizată de poliția de intervenție rapidă. Această situație a intensificat acuzațiile asociațiilor de părinți și ale grupurilor pentru drepturile omului privind utilizarea disproporționată a forței împotriva minorilor.
Uniunea Elevilor de Liceu a menționat că mai mult de jumătate din liceele din Franța au fost afectate de blocaje sau închideri în această zi. În fața liceului Henri IV din Paris, tinerii au cerut fonduri pentru renovarea clădirilor, semnalând probleme de la scurgeri de apă până la infestări cu șobolani. Guvernul susține însă că mișcarea de protest a fost deturnată de persoane din exterior pentru a provoca violențe urbane.
Prim-ministrul Sébastien Lecornu a ordonat ministrilor să analizeze revendicările, precum înlocuirea profesorilor absenți și revizuirea duratei zilei școlare. Guvernul va analiza reparațiile necesare pentru clădirile vechi, cu propuneri așteptate până la sfârșitul lunii octombrie. Totuși, implementarea acestor reforme este complicată de dificultățile economice și de nevoia de a reduce deficitul bugetar, într-un moment în care randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a atins peste 5%.
Aceste manifestări de amploare au început încă din luna septembrie în suburbiile defavorizate ale Parisului, înainte de a se extinde la nivel național. Tensiunile sociale apar într-un context economic dificil pentru guvernul președintelui Emmanuel Macron, care se confruntă cu o creștere slabă și presiuni financiare semnificative. Situația politică este marcată de acuzații între partidul de guvernământ și opoziție cu privire la alimentarea acestor proteste.