Franța traversează o perioadă de instabilitate majoră, după ce o zi de proteste de amploare a declanșat confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine. Guvernul francez s-a reunit duminică, 18 octombrie, pentru consultări de criză, în contextul unui bilanț alarmant care indică peste 2.000 de persoane reținute și aproximativ 600 de răniți în rândul polițiștilor și al echipelor de intervenție. Evenimentele au fost marcate de jafuri, incendieri de clădiri publice și blocaje de străzi.
Mobilizarea socială a început prin probleme din sistemul de învățământ, dar s-a extins rapid către nemulțumiri legate de costul vieții. În timp ce zeci de mii de oameni au participat la marșuri pașnice, grupuri de persoane mascate au ridicat baricade și au provocat incendii în Paris, Bordeaux, Nisa și Marsilia. Printre pagubele materiale se numără distrugerea unor stații de transport public și incendierea primăriei din Limoges, în centrul țării, în timp ce magazine au fost devastate de grupuri de infractori.
Ministerul de Interne francez a confirmat că numărul celor reținuți a depășit pragul de 2.000 de persoane, după ce cifrele anterioare indicau 1.800 de reținuți. Estimările privind numărul participanților variază considerabil: autoritățile menționează circa 550.000 de oameni la manifestațiile de sâmbătă, în timp ce organizatorii susțin că au fost aproximativ 800.000 de persoane. În capitală, poliția din Paris a raportat prezența a 110.000 de participanți la marșul organizat în acea zi.
Tensiunile politice au crescut odată cu violențele, liderii de stânga și cei de extremă dreaptă cerând demisia ministrului de Interne, Laurent Nuñez. Acesta a reacționat afirmând că „Republica nu va cedea”, atribuind distrugerile unor grupuri de extremă stângă și infractorilor. Între timp, președintele Emmanuel Macron pregătește un mesaj televizat pentru ora 20.00 la Paris, după ce a transmis pe rețelele sociale că violența nu are loc în Franța.
Cauzele protestelor în școli includ un orar prea încărcat, lipsa profesorilor, săli de clasă degradate și un sistem de admitere la universitate considerat netransparent. Elevii au pierdut luni de zile de cursuri din cauza absențelor cadrelor didactice, iar Confederația Generală a Muncii s-a alăturat revendicărilor pentru salarii și pensii mai mari. Guvernul a anunțat că va mobiliza 3.000 de profesori suplinitori și va renunța la majorarea taxelor de înscriere la universitate.
Aceste manifestări de amploare nu sunt izolate în Europa, reflectând o stare de nemulțumire economică generalizată. În Italia, la Milano, marșurile împotriva scumpirilor s-au încheiat cu confruntări și arderi de baricade, în timp ce în Portugalia, la Lisabona, sute de oameni au protestat împotriva crizei locuirii. În Spania, manifestanții au cerut reducerea chiriilor, iar în Albania, studenții continuă protestele la Tirana împotriva corupției și a condițiilor din universități.