Sâmbătă, Franța a fost martorul unor confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine, evenimente care au dus la arestarea a peste 1.200 de persoane. Protestele, care au început inițial ca un sprijin pentru elevii de liceu, au degenerat în acte de vandalism, incendieri de clădiri și jefuiri de magazine în diverse orașe din țară. În timp ce sute de mii de oameni au participat la marșuri pașnice, grupuri de persoane au atacat instituții publice și magazine de lux.
În orașul Limoges, situația a fost extrem de gravă, primăria fiind „în mare parte distrusă” de un incendiu declanșat de manifestanți mascați. Prefectul Maurice Barate a raportat că acoperișul clădirii vechi de 143 de ani s-a prăbușit peste etajele inferioare, iar două treimi din exteriorul acesteia au dispărut deja. Autoritățile locale au descris pagubele asupra acestui patrimoniu ca fiind o catastrofă, în contextul distrugerii aproape totale a structurii instituției.
La Paris, în zona Pieței Republicii, confruntările au fost intense, poliția fiind nevoită să folosească gaze lacrimogene împotriva unor grupuri de protestatari îmbrăcați în negru. Aceștia au aruncat pietre, artificii și petarde, atacând o bancă și un magazin de articole sportive. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, inclusiv sedii bancare și buticuri precum Lacoste, în timp ce grupuri de oameni au încercat să pătrundă în Galeriile Lafayette.
Premierul Sébastien Lecornu a confirmat cifra de 1.200 de arestări, menționând totodată că 150 de polițiști au fost răniți în timpul intervențiilor. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a descris persoanele implicate în jafuri drept „infractori oportuniști” și a promis măsuri ferme împotriva lor. Deși autoritățile nu intenționează să declare starea de urgență, Nuñez a condamnat cu cea mai mare fermitate violențele observate în timpul manifestațiilor.
Președintele Emmanuel Macron a reacționat pe rețeaua socială X, afirmând că nu există loc pentru violență în Republică. El a subliniat că cei care au atacat prefecturi, magazine sau primării vor fi urmăriți penal și pedepsiți. Protestele au fost susținute și de sindicatul CGT, care a cerut salarii și pensii mai mari, precum și protejarea serviciilor publice, pe fondul nemulțumirilor legate de prețurile ridicate și de deteriorarea sistemului de protecție socială.
Această mobilizare de amploare a fost alimentată de apeluri pe rețelele sociale pentru relansarea mișcării vestelor galbene, cunoscută sub numele de gilets jaunes. Nemulțumirile au pris izvor în școlile din suburbiile din nordul Parisului, unde problemele legate de starea clădirilor școlare și absența profesorilor au evoluat într-o mișcare națională împotriva inegalităților și a finanțării publice insuficiente. Un sondaj recent indică faptul că aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de inflație și de creșterea costului vieții.