Protestele masive desfășurate sâmbătă în zeci de orașe din Franța au degenerat în episoade de violență extremă, provocând unele dintre cele mai grave tulburări din ultimele decenii. Manifestanții au protestat împotriva creșterii costului vieții și a degradării serviciilor publice, însă grupuri violente au transformat marșurile în jafuri și atacuri la adresa instituțiilor. În urma acestor incidente, autoritățile au raportat aproximativ 1.200 de persoane arestate în întreaga țară.
În orașe precum Limoges, primăria a fost cuprinsă de flăcări, în timp ce la Marsilia, manifestanți îmbrăcați în negru au pătruns în clădirea primăriei pentru a lăsa graffiti-uri anarhiste. La Lyon, biroul de turism al orașului a fost incendiat, iar în Paris, poliția a folosit grenade lacrimogene pentru a dispersa mulțimile. Grupurile de protestatari au atacat magazine de lux precum Galeries Lafayette, buticuri Lacoste și magazine de telefonie mobilă SFR, devastând tot ce au întâlnit.
Prim-ministrul francez, Sébastien Lecornu, a asumat responsabilitatea pentru tulburări, atribuind violențele „extrema stângă” și infractorilor, chiar în contextul alegerilor prezidențiale de anul viitor. Acesta a declarat că guvernul nu va fi intimidat de astfel de acțiuni și că nimeni nu va impune o agendă politică prin forță. În același timp, președintele Emmanuel Macron a promis că persoanele implicate în atacuri vor fi urmărite penal și pedepsite pentru subminarea instituțiilor statului.
Numărul participanților a fost subiect de dezbatere, ministrul de Interne, Laurent Nunez, estimând circa 550.000 de oameni, în timp ce sindicatul CGT a raportat aproximativ 800.000 de protestatari. Impactul asupra forțelor de ordine a fost semnificativ, peste 150 de polițiști fiind răniți în timpul intervențiilor de sâmbătă. Sindicatul polițiștilor UNSA a descris situația ca fiind critică, menționând că agenții de poliție sunt loviți cu pietre și prinși în ambuscade.
Manifestațiile au avut un caracter amplu, fiind inspirate parțial de mișcarea Vestelor Galbene, cu persoane purtând veste reflectorizante pentru a bloca străzile. Totodată, tensiunile sociale s-au extins și în alte state europene, precum Belgia, Portugalia sau Italia, unde cetățenii au ieșit în stradă din motive similare. În Portugalia, de exemplu, prețurile locuințelor s-au dublat față de anul 2017, alimentând o criză majoră de accesibilitate care a declanșat proteste în Lisabona.
Această mișcare de protest a început inițial în liceele din suburbiile nordice ale Parisului, unde nemulțumirea față de lipsa profesorilor a evoluat rapid. Fenomenul reflectă o presiune economică majoră, în contextul în care eforturile Franței de a reduce datoria publică nu au liniștit investitorii. Din cauza incertitudinii, costurile de împrumut ale guvernului francez au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 20 de ani.