Peste 440 de persoane au fost reținute marți în Franța, în urma unei escaladări violente a protestelor organizate de elevi în întreaga țară. Marea majoritate a celor reținute sunt minori, în contextul unor demonstrații care au paralizat sute de instituții de învățământ. Evenimentele au început inițial la Paris, dar s-au extins rapid către alte orașe importante, provocând o situație de instabilitate socială semnificativă pe teritoriul francez.
Protestele au fost declanșate de probleme structurale din sistemul de învățământ, precum lipsa de profesori și supraaglomerarea claselor. Conform datelor furnizate de Ministerul Educației din Franța, din aproximativ 3.700 de licee, cel puțin 400 de instituții au fost afectate de blocaje. Manifestațiile s-au extins din Paris în orașe precum Bordeaux, Rennes, Nantes și Marsilia, afectând capacitatea de funcționare a școlilor din aceste zone urbane importante.
Situația a degenerat rapid în confruntări stradale violente, în care grupuri de tineri au incendiat pubele de gunoi și au vandalizat stații de autobuz sau panouri publicitare. În urma acestor altercații, au fost raportate numeroase victime: cel puțin 10 profesori și mai mulți elevi au fost răniți, alături de 48 de ofițeri ai forțelor de ordine. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a confirmat reținerile, menționând că două treimi dintre persoane au ajuns în custodia poliției.
Reprezentanții guvernului au reacționat ferm la nivelul declarațiilor publice. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a susținut că reacția poliției a fost direct proporțională cu violența manifestată de protestatari. Pe de altă parte, ministrul educației, Édouard Geffray, a subliniat că dreptul de a demonstra nu poate fi folosit ca scuză pentru acțiuni de vandalism. Acesta a calificat cererea de extindere a blocadelor drept o acțiune iresponsabilă care pune în pericol studenții și angajații publici.
Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a condamnat actele de violență și a lansat un apel public la calm, afirmând că nimic nu justifică punerea în pericol a elevilor sau a polițiștilor. Manifestațiile elevilor s-au suprapus cu greve naționale organizate de sindicate, la care s-au alăturat pompierii, funcționarii publici și personalul din spitale. Acestea au fost organizate în semn de protest împotriva planurilor bugetare propuse de guvernul francez.
Aceste manifestări de amploare au avut loc într-un climat de tensiune socială, fiind susținute de diverse categorii de lucrători din sectorul public. Protestele împotriva măsurilor bugetare au creat un val de greve care a inclus și alte profesii esențiale, precum personalul medical din spitale. Această suprapunere de acțiuni de protest a generat o presiune constantă asupra funcționării instituțiilor statului și a ordinii publice în Franța.