Europa se confruntă cu un val masiv de alerte false cu bombă care au afectat zeci de zboruri comerciale și diverse instituții media. În ultimele două zile, numeroase aeronave au fost nevoite să efectueze aterizări de urgență, în timp ce redacții din Irlanda au fost evacuate. Aceste incidente au provocat perturbări logistice semnificative pe întreg continentul, generând o stare de alertă și anxietate în rândul publicului.
În cursul acestei săptămâni, cel puțin 34 de zboruri au fost perturbate în Europa, afectând companii precum Ryanair, Aer Lingus, Wizz Air, Finnair, easyJet și TAROM. Multe dintre aceste aeronave au fost obligate să aterizeze de urgență pentru verificări pirotehnice, deși nu au fost descoperite obiecte suspecte la bord. Incidentele au fost raportate în diverse locații, inclusiv la Aeroportul din Bruxelles, în Italia, Cehia, Austria sau Bulgaria, unde zboruri din Londra, Madrid și Copenhaga au aterizat pentru siguranță.
În România, situația a fost vizată direct prin perturbarea mai multor curse către sau de la București. Vineri, 6 noiembrie, zborul RO226 operat de TAROM, care transporta 102 pasageri de la Praga, a aterizat la Otopeni după o amenințare nespecifică și falsă. Anterior, pe 5 noiembrie, o cursă Wizz Air de la Milano a aterizat la Otopeni pentru verificări, iar alte alerte au vizat zboruri Air Serbia, un zbor intern TAROM și o cursă KLM cu escală în capitală.
Securitatea mediului media a fost, de asemenea, ținta acestor acțiuni, în special în Irlanda, unde postul RTÉ și alte redacții au fost evacuate. Instituțiile au primit e-mailuri care avertizau despre o explozie iminentă în doar 45 de minute. Premierul irlandez, Micheál Martin, a subliniat cât de simplu pot fi provocate perturbări și subminate funcționarea normală a societății prin astfel de activități neconvenționale, concepute special pentru a genera teamă și anxietate în rândul cetățenilor.
Experții analizează aceste evenimente ca pe o evoluție agresivă a războiului hibrid, care vizează direct percepția publicului. Alina Bârgăoanu, decana de la SNSPA, explică faptul că s-a trecut la o fază mult mai severă, unde scopul principal este zdruncinarea încrederii în societate. Această strategie de destabilizare a fost precedată de atacuri cibernetice asupra sistemelor de refrigerare din supermarketuri din 11 țări și asupra unor depozite de plasmă din Franța, afectând infrastructura critică.
Aceste acțiuni de destabilizare apar într-un context de securitate europeană tensionat, în care integrarea Ucrainei în arhitectura de securitate a continentului rămâne un subiect central de discuție. În timp ce oficialii europeni monitorizează riscurile, atacurile cibernetice asupra sistemelor de refrigerare din Europa au demonstrat vulnerabilitatea infrastructurii de retail, forțând temperaturile în unele magazine să crească până la 50°C, chiar dacă pierderile de produse au fost evitate prin alarme timpurii.