Refugiații ucraineni care s-au stabilit în Polonia, Germania și Cehia se confruntă cu un val crescător de ostilitate și agresiuni fizice. O investigație realizată de jurnaliștii de la The Kyiv Independent relevă faptul că aceste atacuri sunt însoțite de campanii de mesaje ostile pe rețelele sociale. Aceleași narațiuni antiucrainene circulă intens în mediul online și sunt promovate activ de politicieni influenți din aceste trei state europene, amplificând tensiunile sociale.
Violențele împotriva comunităților de refugiați includ insulte în transportul public și chiar atacuri cu arme albe. În Cehia, Katerina Lebed a fost atacată în iunie 2025 de un localnic, identificat drept Patrik Slastan, care a lovit-o și a aruncat-o pe carosabil. Agresorul a fost condamnat la 20 de luni de închisoare. În Polonia, Oleksandra Iwaniuk a fost insultată într-un tramvai la Varșovia, primind injurii care au creat un climat de teamă.
Datele colectate arată o dimensiune alarmantă a problemelor de siguranță pentru ucraineni. Potrivit unui studiu realizat de PAQ Research, aproximativ 57% dintre ucrainenii din Cehia au fost victime ale abuzurilor verbale, ceea ce reprezintă circa 216.000 de persoane. De asemenea, 5% dintre refugiați au fost victime ale agresiunilor fizice, vorbind despre aproximativ 19.000 de persoane. Mulți dintre cei afectați aleg să nu raporteze aceste incidente poliției.
Politicienii folosesc aceste teme pentru a obține avantaje electorale, transformând nemulțumirile în instrumente de campanie. În Germania, partidul AfD promovează retorica antiucraineană, în timp ce în Cehia, Andrej Babiš a susținut că refugiații reprezintă o povară pentru buget. În Polonia, Karol Nawrocki a folosit mesaje care sugerează că cetățenii polonezi trebuie să aibă prioritate în școli și clinici, plasând ucrainenii la coada rândului.
Analiza a inclus aproximativ 140.000 de postări de pe platforma X, colectate între vara anului 2024 și vara anului 2025. Jurnaliștii au selectat 98.000 de postări relevante, utilizând un model de inteligență artificială pentru identificarea narațiunilor. Susan Benesch, fondatoarea Dangerous Speech Project, explică faptul că acest discurs este un instrument politic util, bazat pe exploatarea fricii pentru a crea loialitate în rândul susținătorilor, proces care poate duce la violență reală.
Această creștere a tensiunilor în Europa Centrală apare într-un context în care statele europene gestionează fluxuri masive de populație de la frontierele afectate de război. Deși la începutul invaziei rusești s-a observat un val de solidaritate, trecerea prin perioadele electorale a schimbat dinamica socială. Politicile de integrare și resursele bugetare ale statelor gazdă au devenit subiecte de dispută politică intensă, alimentând astfel sentimentele de neîncredere.