Utilizarea problematică a smartphone-urilor este strâns legată de o memorie mai slabă, o concentrare redusă și tulburări de somn, conform unor descoperiri recente. Cercetătorii de la Universitatea Semmelweis au identificat faptul că modul în care interacționăm cu dispozitivele mobile este la fel de important ca timpul total petrecut în fața ecranelor. Studiul subliniază că derularea excesivă de conținut online poate avea consecințe directe asupra performanței cognitive și a stării de bine a utilizatorilor.
Echipa de cercetare a studiat un grup de studenți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, analizând corelația dintre utilizarea telefoanelor și indicatorii de sănătate mintală, fizică și performanță cognitivă. Participanții au completat chestionare online despre activitățile lor zilnice, precizând cât timp petrec utilizând dispozitivele și ce fac de obicei pe acestea. De asemenea, au fost întrebați dacă gândul la telefoane îi ocupă mintea chiar și atunci când nu le folosesc activ.
Cercetătorii au identificat trei tipare distincte de utilizare, printre care grupul „intensiv” reprezintă aproximativ o treime dintre participanți. Acești utilizatori petrec patru-cinci ore sau chiar mai mult pe zi pe telefoane, consumând în principal conținut online, în loc să comunice direct cu alte persoane. Spre deosebire de ei, utilizatorii „pur sociali” folosesc dispozitivele pentru a menține relațiile, iar cei „moderați” petrec între patru și cinci ore pe zi pe o combinație de activități.
Rezultatele testelor cognitive au arătat că membrii grupului de utilizatori intensivi au obținut scoruri mai slabe la sarcinile de memorie și atenție decât ar fi fost normal pentru vârsta lor. Aceștia au raportat, de asemenea, un somn de calitate mai slabă și o dorință mai puternică de stimulare continuă. Derularea pasivă a fluxurilor de pe rețelele sociale sau vizionarea succesivă de videoclipuri scurte poate solicita excesiv atenția și poate contribui la oboseala mintală.
Pe lângă efectele cognitive, utilizarea prelungită a telefonului poate afecta postura și echilibrul prin fenomenul cunoscut sub numele de „text neck”. Menținerea capului înclinat în față pentru a privi ecranul exercită o presiune suplimentară asupra gâtului, ceea ce poate afecta receptorii senzoriali responsabili de poziția capului. Această modificare poate duce la dificultăți de coordonare și de echilibru în timpul activităților cotidiene, influențând și timpul de reacție al persoanei.
Studiul a subliniat că nivelul de nevrotism sau predispoziția către emoții negative, precum anxietatea sau stresul, nu determină automat dependența de telefon. Factorii decisivi sunt autocontrolul comportamentului și teama de a rata anumite experiențe sociale, cunoscută sub numele de FOMO. Prin urmare, schimbarea tipului de activitate desfășurată pe smartphone poate fi o metodă eficientă pentru protejarea atenției și a somnului.